Biroul Electoral Central și-a motivat, duminică seară, decizia de a respinge candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale și a transmis că a ţinut cont de aspectele fundamentale „deja tranşate” de Curtea Constituțională. Potrivit BEC, persoanele care candidează la Preşedinţie trebuie „să respecte Constituţia şi să apere democraţia”, criterii pe care Călin Georgescu nu le îndeplinește. Potrivit BEC, faptul că CCR a anulat o dată alegerile din cauza lui Călin Georgescu atrage automat imposibilitatea ca acesta să candideze din nou. Decizia BEC poate fi atacată la Curtea Constituțională.
„Biroul Electoral Central nu poate da prevalenţă analizei aspectelor formale ale prezentei candidaturi, în detrimentul celor fundamentale tranşate deja de curte. De altfel, dacă Biroul Electoral Central nu ar analiza întreg contextul candidaturii, există riscul ca, în lipsa unei învestiri ulterioare a Curţii Constituţionale cu această verificare, o candidatură afectată de fundamentale carenţe să fie înregistrată şi să parcurgă întregul proces electoral, pentru ca, în final, Curtea Constituţională să fie pusă în situaţia infirmării rezultatelor sufragiului pentru lipsa manifestă, preexistentă depunerii candidaturii, a unei condiţii de înregistrare a acesteia”, se afirmă în decizia BEC.
Decizia BEC poate fi citită integral aici:
Decizie BEC respingere Calin Georgescu
Conform aceleiaşi surse, candidatura lui Călin Georgescu nu întruneşte condiţiile de legalitate, întrucât acesta „prin nerespectarea regulilor procedurii electorale, a încălcat însăşi obligaţia (...) de a apăra democraţia”, care se întemeiază pe alegeri „corecte, integre şi imparţiale”.
BEC consideră relevant faptul că hotărârea CCR din 6 decembrie 2024, prin care a fost anulat procesul electoral pentru alegerea preşedintelui României, dispunându-se reluarea în integralitate, statuează cu privire la „modul în care candidatul (...) a înţeles să se raporteze la condiţiile care rezultă din formula sacrosantă a jurământului depus de persoana aleasă în funcţia de preşedinte al României”.
„De altfel, anulând procesul electoral în curs şi dispunând reluarea în integralitate a acestuia (inclusiv cu privire la depunerea de candidaturi) ca urmare a conduitei candidatului de nerespectare a reglementărilor procedurii electorale (...), Curtea Constituţională a tranşat implicit şi general obligatoriu şi cu privire la neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru înregistrarea candidaturi depuse de către candidatul Călin Georgescu, fiind inadmisibil ca, la reluarea procesului electoral, să se considere că aceeaşi persoană îndeplineşte condiţiile pentru a accede la funcţia de preşedinte al României”, se mai arată în decizie.
BEC concluzionează că, în condiţiile în care instanţa de contencios constituţional a decis cu privire la aceste aspecte, îndeplinirea celorlalte condiţii de înregistrare a candidaturii devine irelevantă.
Violențe în București după decizia BEC
Decizia Biroului Electoral Central prin care a fost respinsă candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale a declanșat violențe în București. După aflarea deciziei, simpatizații candidatului pro-rus, care se aflau în fața sediului BEC, au rupt gardurile și au devenit violenți, fiind nevoie de intervenția jandarmilor.
Scene violente au loc și în Centrul Vechi, unde manifestanții au început să arunce cu pietre, petarde și sticle în forțele de ordine, au dat foc la arbuști, coșuri de gunoi și au răsturnat o mașină a grupului DIGI.
Decizia poate fi contestată la CCR în termen de 24 de ore.
BEC a anunţat, duminică seară, că a fost respinsă înregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu.
Potrivit unui comunicat al BEC, s-a respins şi înregistrarea candidaturilor altor doi independenţi, Maria Marcu şi Ion Popa.
În schimb, înregistrarea candidaturii lui Nicuşor Dan a fost acceptată.
Conform calendarului alegerilor prezidenţiale, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea candidaturii, cel mai târziu la data de 17 martie, are loc înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale.
Cel mai târziu la data de 18 martie, candidaţii, partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice, alianţele electorale şi alegătorii pot formula contestaţii la Curtea Constituţională privind înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale, după caz. CCR soluţionează contestaţiile prin hotărâri definitive, ce se comunică de îndată Biroului Electoral Central şi se publică în Monitorul Oficial.
Editor : C.L.B.
