Video Mădălin Hodor, vicepreședintele colegiului CNSAS: „Dau șanse mari ca declarația să ajungă publică, dacă Antonescu face o cerere”
Vicepreședintele Colegiului CNSAS, cercetătorul Mădălin Hodor, a explicat, în exclusivitate pentru Digi 24, care este motivul pentru care CNSAS nu a dat publicității declarația dată de Crin Antonescu la Securitate în anii 80 referitoare la tentativa de fugă din țară a unui prieten. Hodor a confirmat, cu această ocazie, că din documentele studiate, reiese că Antonescu nu a fost nici lucrător, nici colaborator al fostei Securități. „Noi eliberăm aceste documente în regim legal. Noi nu putem elibera documente la cererea oricui. Dau șanse foarte mari ca această declarație să ajungă publică, așa cum a declarat Antonescu că intenționează să o facă”, a declarat Hodor referitor la declarația dată de Crin Antonescu.
Crin Antonescu a dat o declarație la Securitate în despre un profesor, potrivit Consiliului pentru Studierea Arhivelor Securității. De menționat că, în document, CNSAS precizează că Antonescu nu a făcut poliție politică. De altfel, instituția a dat încă din 2005 o decizie de „neapartenență și necolaborare cu Securitatea” în cazul lui Crin Antonescu.
Candidatul la Președinție Crin Antonescu a explicat ulterior că a fost o victimă a Securității, nu un colaborator și că, în declarația pe care a fost nevoit să o dea în 1988 și-a protejat colegul, și nu turnat.
„Documentele confirmă tot ce a spus Crin Antonescu”
„Documentele confirmă întru totul ceea ce a spus Crin Antonescu despre povestea din 1987. Povestea pe care a relatat-o este consemnată în documente care există în arhive, documente pe baza cărora am și luat această decizie de necolaborare”, a declarat Hodor la Digi 24.
În spațiul public apare, cu această ocazie, fenomenul frontierist din anii comunismului: părăsirea ilegală a teritoriului României de către cetățenii țării, cu riscurile majore pe care acest fapt le implica.
Fuga și tentativa de fugă din țară erau aspru pedepsite în anii comunismului, iar cei care se încumetau la așa ceva riscau chiar să fie uciși pe frontieră sau arestați. Rude, prieteni, cunoștințe, colegi de muncă aveau de suportat, la rândul lor, consecințele în cazul arestării unui frontierist sau chiar a reușitei fugii din țară a unuia.
Mulți erau chemați la Securitate pentru a da declarații despre eventuale informații legate de tentativa de „evaziune din țară”, cum era numită oficial de Securitate fuga din ”Raiul comunist românesc”. În cazul de față, nepublicarea declarației de la momentul respectiv date de Crin Antonescu, respectă procedurile legale. În acest caz, este vorba despre o declarație dată în cercetare informativă. Deci dată de o persoană aflată sub ancheta Securității comuniste.
„Nu s-a dus de bunăvoie”
„Aceste persoane care au fost chemate la Securitate, în cazul de față Crin Antonescu și mai multe persoane, au fost chemate după ce prietenul lor a încercat să fugă din țară. Toți cei care aveau legătură cu această persoană erau la rândul lor suspectați că ar putea avea intenții de evaziune. Ăsta este și motivul pentru care Crin Antonescu și prietenii săi au fost chemați la Securitate. Pentru că în situația în care știau de această tentativă de a fugi i-ar fi făcut complici la o faptă pe care Securitatea o considera împotriva regimului și cei care făceau asta riscau până și pedepse privative de libertate. Securitatea voia să știe dacă nu cumva și ei nutreau aceleași intenții de evaziune și acest lucru este specificat clar în documentele acestei persoane care a vrut să fugă în Austria”, a explicat Mădălin Hodor.
„Domnul Antonescu nu s-a dus de bunăvoie la Securitate să dea declarații despre această persoană, ci a fost anchetat în legătură cu prietenul domniei sale și a dat această declarație, așa cum a spus. Și, spre cinstea lor, și declarațiile celorlalți au fost similare, toți au spus că nu știau nimic despre tentativa aceasta de fugă și toți, într-un fel sau altul, nu au furnizat informații nocive către Securitate”, a precizat Hodor.
Întrebat câte șanse dă publicării acestei declarații, Hodor a spus că unele mari, în cazul în care Crin Antonescu face o solicitare pentru ca acest lucru să se producă. Noi nu suntem un fel de poliție politică, nu dăm documente din dosarele oamenilor, noi eliberăm documente în regim legal. Dacă domnul Antonescu solicită să eliberăm această declarație, noi o eliberăm și decide domnia sa ce face cu ea”.
De altfel, și cercetătorul Mihai Demetriade, de la CNSAS, explică, în pagina sa de Facebook, faptul că „notele de constatare au caracter secret de serviciu. Nu sunt publice, conform legii. Ele ajung să fie publice doar atunci când adeverințele emise pe numele titularilor acestor note sunt contestate în instanță. Ajungând în instanță, notele de constatare devin consultabile”.
”Crin Antonescu a fost convocat (atenție!!! a fost convocat!), așa cum oricine putea să fie convocat înainte de 1989, la sediul unui Inspectorat al Ministerului de Interne sau la sediul vreunei autorități. Convocările nu menționau nici motivul, nici că ea se face la sediul Securității. Te duceai, că era obligatoriu să te duci, atunci când erai convocat de o autoritate a statului. Nu s-a dus acolo din propria voință. Nu s-a dus să „toarne”, ca să fiu mai clar. Odată ajuns acolo, aflai (sau nu!!) că discutai cu un securist, nu totdeauna acești oameni își declinau apartenența. De cele mai multe ori nu o făceau. Antonescu a fost chemat, alături de alte persoane (!), pentru clarificări în cazul unui prieten care încercase să fugă din țară. Omul (Crin Antonescu), în declarația lui, atenție, nu spune nimic negativ sau incriminant despre prietenul lui. Nimic. Și 2. Semnează, cum era și normal, ca orice om convocat, cu numele lui real. CNSAS n-a restricționat nimic”, a scris Demetriade.
Editor : Marina Constantinoiu
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
