Mulţi tineri români recurg din nou la platforma TikTok pentru a primi îndrumări despre cum să voteze în alegerile prezidenţiale de duminică, potrivit unei analize realizate de Reuters.
Cu aproximativ 9 milioane de utilizatori TikTok, ţara cu 19 milioane de locuitori a înregistrat o creştere a numărului de astfel de conturi anul trecut, în timpul unei campanii care a dus în cele din urmă la anularea alegerilor din 24 noiembrie. Moscova a negat acuzaţiile de manipulare.
În primul tur, din 24 noiembrie, al scrutinului anulat, candidatul extremei drepte Călin Georgescu, cotat în sondaje cu o singură cifră înainte de scrutin, a urcat pe primul loc pe fondul unei explozii de conţinut pe TikTok care l-a favorizat.
Acum, George Simion, liderul formaţiunii de dreapta radicală Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), conduce lista candidaţilor la prezidenţiale cu 1,3 milioane de urmăritori pe TikTok. La mare distanţă, cu aproximativ 233.600 de urmăritori, se află Victor Ponta, un fost prim-ministru de stânga a cărui viziune politică a devenit ultranaţionalistă. Candidaţii rămaşi, centrişti, au şi mai puţini urmăritori.
Clipurile de pe TikTok ale lui Simion combină retorica naţionalistă cu un discurs încărcat de emoţie şi folosesc adesea discursuri directe în faţa camerei, imagini de la adunări politice şi din culise pentru a crea un sentiment de conexiune personală.
„A venit timpul renaşterii”, le-a spus el adepţilor într-un videoclip postat marţi. „Naţiunea noastră îşi va găsi din nou calea. Avem în noi puterea de a renaşte şi de a merge mai departe, mai uniţi şi mai puternici”, proclamă Simion.
Remus Ştefureac, director executiv al INSCOP Research, a declarat că toţi candidaţii prezidenţiali apreciază acum rolul esenţial al social media în campanie. „Dacă analizăm campania noastră prezidenţială, putem spune că fiecare dintre candidaţii relevanţi a încercat să construiască operaţiuni puternice online şi pe social media, astfel încât au investit o mulţime de resurse în acest tip de campanie”, a explicat el.
Audiență tânără
Audienţa TikTok din România este predominant tânără: 64,6% au vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani şi 33,7% au vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani, potrivit Start.io, o platformă de publicitate mobilă care analizează datele utilizatorilor de aplicaţii.
Tinerii intervievaţi de Reuters în centrul Bucureştiului în această săptămână au declarat că obţin informaţii din diverse surse online, printre care şi TikTok, potrivit News.ro.
Andrei, un inginer care a refuzat să îşi dea numele complet, a declarat că are încredere într-o măsură limitată în ceea ce vede pe TikTok, iar site-urile media de ştiri par mai credibile. Dar el spune că o treime dintre persoanele pe care le cunoaşte şi-au bazat deciziile politice pe materiale de pe TikTok.
Andreea, o studentă care, de asemenea, nu şi-a dezvăluit numele complet, a declarat că a fost influenţată politic în mare măsură de videoclipurile de pe TikTok. Ea a vizionat multe videoclipuri politice pe TikTok şi acestea au ajutat-o să se simtă mai aproape de viaţa candidaţilor.
Tiktok, în vizorul Comisiei Europene
TikTok dă asigurări că a format un grup de lucru pentru a asigura moderarea eficientă a conţinutului şi a lansat o campanie de educaţie mediatică pentru a ajuta utilizatorii să identifice dezinformarea. În ianuarie, compania a declarat că a blocat crearea a peste 116.000 de conturi spam în România în a doua jumătate a lunii decembrie.
De asemenea, a declarat într-un raport recent că, în a doua jumătate a anului 2024, a eliminat peste 27.000 de conturi operate prin intermediul unui „furnizor de angajament fals” care a promovat AUR şi pe Georgescu.
Guvernul României a ordonat ca materialele de campanie de pe reţelele sociale să fie clar etichetate ca atare, în timp ce presa locală a scris că Biroul Electoral Central a ordonat eliminarea a peste 500 de mesaje neverificate sau etichetate greşit.
În urma alegerilor anulate, Comisia Europeană a iniţiat o procedură oficială împotriva TikTok pentru presupusa incapacitate de a limita interferenţa în vot.
Ştefureac spune că experienţa României din 2024 ar trebui să servească drept lecţie pentru viitorul democraţiei la nivel mondial. „Nu putem lua democraţiile noastre de bune şi trebuie să găsim modalităţi de a controla şi modera mai bine modul în care comunicarea politică şi electorală este gestionată prin intermediul social media”, este de părere expertul.
Editor : C.L.B.
