În timpul finalei Cupei Mondiale de luna viitoare, care va avea loc în New Jersey, fanii din întreaga lume vor avea parte de un spectacol la pauză cu Madonna, Shakira și trupa KPop BTS. Spectacolul va include și personaje din Sesame Street și The Muppets, într-o acțiune despre care președintele FIFA, Gianni Infantino, a spus că va fi o „sărbătoare a fotbalului, unității și umanității comune”, scrie Financial Times.
Lotul aglomerat a stârnit speculații că FIFA ar putea fi nevoită să prelungească pauza tipică de 15 minute dintre reprize pentru a acomoda un spectacol tipic american, copiat direct după Super Bowl.
Deși Cupa Mondială va aduce un farmec american în meciuri, sporind atractivitatea sportului în țară, banii și perspicacitatea afacerilor din SUA își fac deja simțită prezența în Europa. În ultimul deceniu, finanțarea americană a remodelat fotbalul global după propria imagine, cu investiții de miliarde de dolari, un public intern în creștere rapidă și o generație de jucători noi.
Deși proprietarii americani ai echipelor europene de fotbal se confruntă cu proteste din partea fanilor de ani de zile, fricțiunile cresc. Unii se tem că sportul își pierde calea în căutarea profitului și că banii din străinătate distorsionează echilibrul de putere al jocului.
Și totuși, sosirea investitorilor profesioniști nu a făcut până acum prea mult pentru a remedia finanțele precare ale jocului. Americanii dețin acum 117 cluburi europene, conform datelor de la CIES Sports Intelligence, inclusiv peste jumătate din echipele din Premier League engleză, peste o treime din Serie A din Italia și peste un sfert din Ligue 1 din Franța.
Efectele se resimt atât pe teren, cât și în afara lui. Cluburile sunt conduse din ce în ce mai mult având în vedere succesul comercial și imită modelul sportiv american, unde proprietatea echipelor s-a dovedit profitabilă. Acest lucru a dus la o presiune pentru înăsprirea regulilor financiare din fotbal, modernizarea infrastructurii stadioanelor și găsirea de noi modalități de a genera venituri.
Această Cupă Mondială va fi influențată de sportul american, în special de Liga Națională de Fotbal American (NFL). FIFA introduce pauze de apă de trei minute în fiecare repriză de 45 de minute, o măsură necesară în unele dintre orașele gazdă înăbușitoare, dar și o oportunitate de a vinde publicitate TV.
Un meci NFL mediu include aproximativ o oră de reclame. Prețurile biletelor - mult mai mari decât la Cupele Mondiale anterioare - au fost explicate de FIFA ca fiind în conformitate cu tendințele pieței americane. „Cultura americană face ca fotbalul să fie mare, mai scump, mai exclusivist”, spune Christina Philippou, expertă în finanțe pentru fotbal la Universitatea din Portsmouth. „Acest lucru nu funcționează neapărat la fel și pentru fotbalul din Europa, unde este văzut în mare măsură ca un bun social și o parte a patrimoniului.”, a adăugat ea.
Puterea dolarului
Au trecut mai bine de două decenii de când familia Glazer a cumpărat Manchester United printr-o controversată achiziție cu efect de levier, prima mare preluare americană a unui club de fotbal european.
Anii următori au înregistrat o serie de investiții suplimentare. Proprietarii americani au preluat controlul asupra echipelor Liverpool în 2007, Arsenal și AS Roma în 2011 și asupra altor câteva. Până în 2018, când FIFA a anunțat că SUA, Canada și Mexicul vor găzdui împreună Cupa Mondială din 2026, aproximativ două duzini de echipe europene fuseseră cumpărate de investitori americani.
Însă, în anii următori, numărul cluburilor deținute de americani în Europa a crescut de peste patru ori. Cele mai mari preluări de cluburi din Anglia, Italia, Spania și Franța au implicat cumpărători americani.
Campioana Angliei, Arsenal, câștigătoarea titlului italian, Inter Milano, și Atlético Madrid, al treilea club ca mărime din Spania, sunt toate controlate de SUA. Proprietatea americană s-a extins din ce în ce mai mult dincolo de elita Europei, ajungând în ligile portugheze, belgiene, braziliene și mexicane și în zonele inferioare ale fotbalului englez, spaniol și italian.
Proprietarii americani nu reprezintă un grup omogen. Unii au o pasiune pentru fotbal de-o viață și legături familiale strânse cu Europa. Alții lucrează în cadrul unor mandate stricte de gestionare a fondurilor și trebuie să returneze banii investitorilor lor într-un interval de timp stabilit.
Echipele din Championship, a doua ediție a fotbalului englez, îi numără acum printre acționari pe actorul de la Hollywood Ryan Reynolds, rapperul Snoop Dogg și fostul quarterback al NFL, Tom Brady, dar și fonduri speculative, firme de capital privat și miliardari americani.
„Investitorii americani sunt cumpărătorii dominanți în fotbalul global în acest moment, iar capitalul american, la fel ca în alte clase de active, a devenit practic cohorta care stabilește prețurile”, spune Michael Kuh, co-director al diviziei de sport la firma de avocatură Simpson Thacher.
Investitorii profesioniști și-au pus banii la lucru și în alte moduri, cum ar fi prin participații minoritare, asocieri în participațiune, creditări structurate sau acorduri de partajare a veniturilor.
Real Madrid și Barcelona, cele mai mari două cluburi din Spania, deținute de membri, nu au voie să vândă acțiuni către terți, dar ambele au obținut sute de milioane de euro de la firma americană de investiții private Sixth Street. Președintele Real Madrid, Florentino Pérez, a promovat, de asemenea, un plan controversat de modificare a regulamentului clubului pentru a permite vânzarea de acțiuni către investitori. Paris Saint-Germain, deținută de Qatar, și Manchester City, controlată de Abu Dhabi, au ambele acționari minoritari americani.
„Este cel mai mare sport din lume”, spune Colin Neville de la banca comercială Raine Group. „Dacă vrei să subscrii pe o bază ajustată la risc, ai senzația că aceste mărci vor exista mult, mult timp.”
Analiștii și consilierii spun că afluxul de bani americani a fost determinat de o serie de factori, inclusiv o explozie globală a activelor legate de sport și un val mare de numerar american în căutarea unui loc.
Gregg Lemkau, directorul executiv al BDT & MSD, o bancă comercială americană care acordă împrumuturi mai multor proprietari de cluburi de fotbal europene, indică un număr tot mai mare de miliardari care doresc să investească. „A existat o explozie a averii. În SUA, numărul echipelor din ligile sportive majore abia s-a schimbat în ultimele două decenii, dar numărul miliardarilor s-a multiplicat. Este o simplă poveste de cerere și ofertă”, spune Lemkau.
Regulile relativ laxe din fotbal privind proprietatea au făcut ca acesta să fie un loc ușor de investit bani. De exemplu, firmelor de capital privat li se interzice să preia acțiuni de control în marile echipe sportive din SUA și există plafoane stricte privind datoriile. Fotbalul are puține astfel de limitări. Mulți consideră fotbalul ca fiind subdezvoltat din punct de vedere comercial. În ultimii ani, cluburile au cheltuit miliarde de dolari pentru a-și alinia stadioanele la standardele americane, oferind mult mai multe locuri VIP și flexibilitatea de a găzdui evenimente muzicale și alte evenimente sportive, cum ar fi meciurile NFL.
Fotbalul clasic în cultura americană
Transferul superstarului argentinian Lionel Messi la Inter Miami și emisiunea de comedie TV „Ted Lasso”, produsă de Apple, au contribuit la integrarea fotbalului în cultura americană mainstream.
Chiar și Donald Trump a îmbrățișat fotbalul - el a înmânat personal trofeul la Cupa Mondială a Cluburilor de la FIFA, vara trecută, și l-a găzduit în mod regulat pe Infantino în Biroul Oval.
Jon Miller, președintele diviziei de achiziții și parteneriate de la rețeaua de cablu americană NBC, afirmă că 35-40 de milioane de oameni din SUA au urmărit Premier League în acest sezon și că 18 meciuri au atras o audiență de peste 1 milion de telespectatori. Această bază de fani este predominant tânără: 56% dintre cei care se autointitulează fani ai fotbalului din SUA au vârste cuprinse între 18 și 34 de ani, potrivit YouGov.
„Obținem cifre mai mari cu sezonul regulat din Premier League decât NHL cu hocheiul din sezonul regulat. Iar hocheiul din sezonul regulat există în această țară de mult timp”, spune Miller.
Americanii și joacă mai mult fotbal. Numărul persoanelor care practică fotbal atât în sală, cât și în aer liber a fost în scădere timp de un deceniu, până în 2018, potrivit Asociației Industriei Sportului și Fitnessului. Dar de atunci, participarea totală a crescut de la 16,6 milioane de persoane la 23,4 milioane anul trecut.
FIFA însăși se preconizează a fi unul dintre principalii beneficiari ai boom-ului fotbalului american. Se așteaptă să genereze 13 miliarde de dolari din ciclul actual de patru ani care se încheie cu Cupa Mondială din această vară, o creștere de 72% față de Qatar.
Mai mulți proprietari americani au fost ținta nemulțumirilor fanilor din cauza unei serii de probleme - de la creșterea prețurilor biletelor la deținerea mai multor cluburi și pur și simplu a performanțelor slabe pe teren.
Suporterii echipelor Chelsea și RC Strasbourg - ambele deținute de același grup de investitori americani - au organizat un protest comun în acest an, spunând că cluburile lor sunt „deposedate de identitate”.
Speranța că o nouă generație de proprietari pricepuți, în special cei cu un palmares solid în sportul american, ar îmbunătăți finanțele fotbalului european nu s-a materializat până acum.
Un raport al UEFA din acest an a arătat că cluburile din regiune au pierdut peste 1 miliard de euro în total în sezonul trecut, în ciuda veniturilor record de 30 de miliarde de euro. Dintre cele cinci cluburi cu cele mai mari pierderi, patru erau deținute integral sau parțial de americani.
În Premier League, 14 din 20 de echipe au raportat pierderi înainte de impozitare. Unii dau vina pe afluxul de bani din statele din Orientul Mijlociu pentru creșterea costurilor. Dar, în ultimii cinci ani, cei mai mari trei cheltuitori neți - Chelsea, Manchester United și Arsenal - au fost toți deținuti de americani. Goana către cluburi mai mici prezintă o imagine similară. Anul trecut, în Championship, unde aproape jumătate dintre echipe aveau investitori americani, pierderile combinate au crescut cu 25%, ajungând la 411 milioane de lire sterline, conform cifrelor Deloitte.
Atât UEFA, cât și Premier League au luat recent măsuri pentru a înăspri regulile financiare pentru a stopa valul de pierderi, adesea cu sprijinul proprietarilor de fotbal din SUA. Unii investitori în sportul profesionist au vorbit deschis despre scăderea atractivității fotbalului european din cauza nivelului său ridicat de risc - prin sistemul de promovare și retrogradare - și a absenței controlului costurilor. O mână de proprietari de cluburi au propus introducerea unor plafoane salariale în stil american în fotbal, dar s-au confruntat ca răspuns cu amenințări cu acțiuni în justiție din partea sindicatelor jucătorilor.
Editor : Ș.R.
