Ce se schimbă pentru firme de la 1 ianuarie 2026. Avocat: Este una dintre cele mai ample reforme legislative din ultimii ani

Georgiana Costea Data publicării:
curs valutar
sursa: shutterstock.com/

Curtea Constituțională a României (CCR) a dat recent undă verde legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice, act normativ care introduce un nou set de modificări fiscale și administrative cu impact direct asupra mediului de afaceri. Noile reguli vor intra în vigoare de la 1 ianuarie și vor impune firmelor taxe mai mari, obligații suplimentare și un regim mai strict de conformare.

Potrivit avocatului Radu Pavăl, pachetul legislativ reprezintă o schimbare majoră pentru companiile din România, care trebuie acum să se adapteze unor noi obligații și cerințe fiscale.

„Al doilea pachet al reformei fiscal-bugetare reprezintă una dintre cele mai ample schimbări legislative din ultimii ani, cu impact direct asupra mediului de afaceri din România. Noile reglementări privind capitalul social minim, obligativitatea deținerii unui cont bancar, restricțiile la cesiunea părților sociale și regimul sever al inactivității fiscale impun un nivel crescut de conformare și o atenție sporită din partea antreprenorilor. Aceste modificări nu numai că restructurează modul de funcționare al societăților comerciale, dar generează și riscuri juridice semnificative (...)”, a declarat avocatul Radu Pavăl.

Una dintre modificările importante vizează capitalul social al societăților cu răspundere limitată. Astfel, SRL-urile cu o cifră de afaceri anuală sub 400.000 de lei vor trebui să aibă un capital social minim de 500 de lei, iar cele care depășesc acest prag vor fi obligate să constituie un capital social de cel puțin 5.000 de lei. Firmele deja existente nu sunt obligate să își majoreze capitalul social la 500 de lei.

Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) va continua să se aplice, în pofida solicitărilor repetate ale mediului de afaceri pentru eliminarea acestuia. Taxa este considerată de companii una „nocivă”, cu efecte negative asupra investițiilor și competitivității. IMCA se aplică, începând cu 1 ianuarie 2024, companiilor plătitoare de impozit pe profit care au realizat în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro și care, în anul curent, datorează un impozit pe profit mai mic decât impozitul minim calculat pe cifra de afaceri.

Cheltuielile cu servicii prestate de firme afiliate din afara României, precum consultanța sau serviciile de proprietate intelectuală, vor avea un plafon de deductibilitate de 1%. Măsura are ca scop limitarea externalizării artificiale a profiturilor și reducerea optimizărilor fiscale agresive.

Regimul sancțiunilor pentru munca nedeclarată va fi semnificativ înăsprit. Dacă în prezent amenda este de 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată fără contract, noua legislație prevede sancțiuni cuprinse între 40.000 de lei și un milion de lei.

Un alt impact major pentru antreprenori este creșterea impozitului pe dividende. După ce cota a fost redusă la 5% în 2016 pentru a stimula dezvoltarea IMM-urilor, aceasta a crescut treptat: 8% în 2023, 10% în 2025, iar din 2026 va ajunge la 16%.

„Noul cadru legislativ introduce norme mult mai riguroase privind funcționarea persoanelor juridice, accentuând obligațiile de conformitate în materia fiscală și contabilă. O societate poate fi declarată inactivă de ANAF dacă nu deține un cont bancar sau la Trezorerie, precum și nedepunerea situațiilor financiare anuale în termen de 5 luni de la termenului legal. Regimul devine mult mai sever pentru entitățile care ajung la un an de inactivitate, acestea urmând să fie dizolvate de drept. Această prevedere reprezintă un risc major pentru societățile care nu își îndeplinesc obligațiile minime”, mai punctează avocatul.