Comisia Europeană: IMM-urile generează peste jumătate din economia UE. România rămâne în urma statelor dezvoltate
Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) au continuat să fie principalul motor al economiei europene în 2025, contribuind la creșterea numărului de locuri de muncă, a valorii adăugate și a numărului de companii active, potrivit celui mai recent raport publicat de Comisia Europeană.
Documentul arată însă că firmele mici și mijlocii se confruntă în continuare cu provocări importante, de la costurile ridicate ale energiei și accesul dificil la finanțare până la decalajele în adoptarea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale.
România se află printre statele cu cea mai redusă densitate de IMM-uri din Uniunea Europeană (UE) și printre economiile care au pierdut locuri de muncă în acest segment în ultimul an.
Potrivit raportului, în Uniunea Europeană activează aproximativ 34 de milioane de IMM-uri, care reprezintă 99,8% din totalul companiilor.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Blocaj pe WorkinRomania după decizia instanței. Patronatul firmelor care aduc muncitori străini cere deblocarea
Acestea asigură 63,7% din locurile de muncă din economia europeană și generează 51,7% din valoarea adăugată totală creată la nivelul UE.
Datele Comisiei Europene arată că 2025 a fost un an pozitiv pentru sectorul IMM-urilor:
- numărul companiilor a crescut cu 1,8%;
- valoarea adăugată reală a avansat cu 2,5%;
- ocuparea forței de muncă a crescut cu 1%.
Tendința este estimată să continue și în 2026, când toate categoriile de întreprinderi ar urma să înregistreze creșteri.
Microîntreprinderile domină economia europeană
Raportul evidențiază rolul esențial al microîntreprinderilor, care reprezintă 94,5% din totalul IMM-urilor din Uniunea Europeană.
Aceste firme:
- angajează peste 50 de milioane de persoane;
- generează peste 2.300 de miliarde de euro valoare adăugată;
- sunt prezente în toate ecosistemele economice analizate de Comisia Europeană.
Potrivit estimărilor, IMM-urile vor crea peste 1,1 milioane de noi locuri de muncă în 2026 și vor contribui cu peste 57% la creșterea totală a valorii adăugate prognozate pentru economia europeană.
Cele mai bune rezultate vin din cultură, sănătate, turism și digitalizare
Contrar percepției că IMM-urile performează în special în sectoarele tradiționale, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în domenii aflate în plină expansiune.
În 2025, cele mai puternice avansuri ale valorii adăugate au fost raportate în:
- industriile culturale și creative (+4,5%);
- economia socială și serviciile de proximitate (+4,4%);
- sănătate (+3,1%);
- turism (+3,1%);
- sectorul digital (+2,4%).
Comisia Europeană estimează că în 2026 IMM-urile vor reveni pe creștere în toate ecosistemele economice și vor depăși ritmul de dezvoltare al companiilor mari în mai multe sectoare considerate strategice.
Costurile energiei și finanțarea rămân principalele probleme
În ciuda rezultatelor pozitive, raportul evidențiază o serie de dificultăți care continuă să afecteze competitivitatea firmelor mici și mijlocii.
Printre principalele provocări se numără:
- volatilitatea prețurilor la energie;
- tensiunile geopolitice;
- creșterea tarifelor comerciale la nivel global;
- accesul limitat la finanțare;
- costurile tranziției verzi;
- necesitatea investițiilor în digitalizare.
Potrivit Comisiei Europene, multe IMM-uri sunt nevoite să investească simultan în eficiență energetică, tehnologii noi și adaptarea la noile reglementări europene, ceea ce pune presiune suplimentară asupra resurselor financiare.
Inteligența artificială este folosită de doar 17% dintre firmele mici
Unul dintre cele mai mari decalaje identificate de raport privește adoptarea inteligenței artificiale.
Datele Comisiei Europene arată că:
- 55% dintre companiile mari utilizează tehnologii bazate pe inteligență artificială;
- 30,4% dintre întreprinderile mijlocii folosesc astfel de soluții;
- 17% dintre firmele mici au implementat tehnologii AI.
Raportul subliniază că acest decalaj afectează productivitatea și competitivitatea IMM-urilor europene.
Pe de altă parte, experții europeni consideră că firmele mici au avantajul unei flexibilități mai mari și pot adopta schimbările tehnologice mai rapid decât organizațiile de dimensiuni mari, dacă au acces la finanțare și competențe adecvate.
România, printre statele cu cele mai puține IMM-uri raportate la populație
Situația României este una dintre concluziile importante ale raportului.
Potrivit datelor Comisiei Europene, România are aproximativ 55 de IMM-uri la 1.000 de locuitori, unul dintre cele mai reduse niveluri din Uniunea Europeană.
Prin comparație Portugalia are 147 de IMM-uri la 1.000 de locuitori iar Olanda are 136 de IMM-uri la 1.000 de locuitori.
Raportul arată, de asemenea, că România se numără printre statele care au înregistrat scăderi ale ocupării forței de muncă în sectorul IMM-urilor în 2025, alături de Germania, Austria și Letonia.
Comisia Europeană estimează însă că piața muncii din acest segment va reveni pe creștere în următorii ani.
Raportul Comisiei Europene confirmă că IMM-urile rămân coloana vertebrală a economiei europene, generând peste jumătate din valoarea adăugată a Uniunii și aproape două treimi din locurile de muncă.
Deși sectorul continuă să crească și este așteptat să creeze peste un milion de noi locuri de muncă în 2026, provocările legate de finanțare, costurile energiei și transformarea digitală rămân semnificative.
În cazul României, nivelul redus al densității IMM-urilor și scăderea ocupării forței de muncă indică faptul că există încă un potențial important de dezvoltare față de media europeană.
Raportul complet poate fi consultat aici
Vezi și Protecție pentru capitalul privat: IMM-urile cer decuplarea fondurilor europene de crizele politice
