Criza sulfului: Războiul din Orientul Mijlociu scumpește microcipurile, cuprul și îngrășămintele la nivel global
Războiul din Orientul Mijlociu lovește economia mondială într-un punct deosebit de sensibil: piața sulfului și a heliului. Blocarea Strâmtorii Ormuz a oprit livrările de sulf (produs secundar al rafinării), declanșând o reacție în lanț care amenință producția de semiconductori, metale esențiale și securitatea alimentară globală.
Perturbarea traficului prin această rută maritimă are efecte asupra industriei globale, iar lanțurile de aprovizionare deja tensionate se confruntă cu cea mai mare amenințare de la pandemia de coronavirus, spun analiștii. Potrivit companiei de analiză Dun & Bradstreet, peste 44.000 de companii au avut cel puțin un transport afectat, firmele din China și India fiind cele mai expuse.
Criza sulfului
Prețul sulfului în China, cel mai mare consumator mondial, a crescut cu 15% de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, ajungând la un nivel record de 4.650 yuani (672 dolari) pe tonă, potrivit datelor furnizate de Argus Media și citate de Financial Times.
Creșterea scoate la iveală fragilitatea lanțurilor de aprovizionare dependente de regiunea Golfului, care asigură aproximativ 45% din exporturile mondiale de sulf, potrivit companiei de analiză CRU Group.
Deși unele rafinării din afara Orientului Mijlociu au sulf disponibil pentru vânzare, problema este găsirea navelor pentru transport, spune Clive Murray, directorul London Commodity Brokers. De asemenea, unii traderi spun că piața sulfului și a acidului sulfuric este „extrem de volatilă”, iar unele companii încearcă să obțină rapid livrări pentru a-și prelungi stocurile existente.
Situația este complicată și de faptul că doar anumite companii pot transporta și depozita acid sulfuric.
Miliardarul din industria minieră Robert Friedland a avertizat că perturbarea livrărilor de sulf va afecta și producția de cupru din Africa. Vezi și Criza cuprului: Deficit masiv de aprovizionare în 2026. Cum afectează AI-ul și tarifele lui Trump „metalul viitorului”
Producția de cipuri, sub asediu
Deși atenția este pe petrol, giganți precum TSMC, Samsung și SK Hynix depind de numeroase produse transportate prin Strâmtoarea Hormuz.
Companiile au nevoie heliu, produs în mare parte în regiunea Golfului, iar potrivit firmei de consultanță TechInsights, industria semiconductorilor reprezintă aproximativ 20% din cererea globală de heliu.
„Aproximativ o treime din oferta globală de heliu provine din Qatar, fiind utilizată pentru răcire și detectarea scurgerilor în fabricile de cipuri”, a declarat Mohammad Ahmad, directorul platformei de analiză a lanțurilor de aprovizionare Z2Data.
Costurile componentelor pentru semiconductori crescuseră deja în ultimul an, iar actuala criză a aprovizionării „nu va face decât să agraveze presiunile”, a adăugat el.
În același timp, una dintre cele mai mari surse de brom din lume, utilizat pentru gravarea circuitelor pe plăcile de siliciu, se află la Marea Moartă. Un raport din 2023 al Korea International Trade Association arată că Coreea de Sud importă peste 99% din bromul său din Israel.
Prețuri record la îngrășăminte
Sectorul îngrășămintelor este cel mai mare consumator de sulf, reprezentând aproximativ 60% din cererea globală. O criză prelungită ar putea amplifica temerile privind penuria alimentară globală și creșterea prețurilor.
Prețul sulfului era deja aproape de maxime istorice înainte de război, pe fondul cererii în creștere din China. Închiderea Strâmtorii Ormuz blochează acum exporturile către piețele globale, în timp ce perturbările din producția de petrol și gaze riscă să reducă și oferta.
Cei mai mari trei importatori, respectiv Maroc, China și Indonezia, cumpără cel puțin jumătate din consumul lor din Orientul Mijlociu.
Mai mult, criza apare într-un moment sensibil: în emisfera nordică, fermierii se pregătesc pentru plantarea culturilor. Banca Scotiabank a avertizat într-o notă că există îngrijorări tot mai mari că „securitatea alimentară pe termen scurt ar putea fi în pericol”.
Deși există surse alternative, utilizatorii „concurează cu toată lumea pentru a obține livrări”, a afirmat Tom Price de la Panmure Liberum.
În paralel, prețul ureei, un tip de îngrășământ, a ajuns la 700 de dolari pe tonă, în creștere cu 45% față de nivelul de dinaintea războiului, potrivit Argus Media.
Impact asupra metalelor
Acidul sulfuric este utilizat în procesul de percolare, prin care metale precum cupru, nichel sau uraniu sunt separate din minereu. Indonezia, cel mai mare producător mondial de nichel, depinde în mare măsură de sulf importat din Orientul Mijlociu.
Analistul Chris Lawson de la CRU Group spune că lipsa sulfului va afecta inițial industria îngrășămintelor, dar ulterior va lovi și producția de cupru și alte metale.
Mai mulți brokeri au afirmat pentru publicația citată că rafinăriile de metale au probabil stocuri suficiente pentru câteva săptămâni, dar nu pentru perioade mai lungi. „Pe măsură ce stocurile se epuizează, companiile vor începe să caute disperate alte surse”, a spus Murray de la London Commodity Brokers.
