Guvernul deblochează banii pentru salariile restante de la Liberty Galați și Șantierul Naval Damen Mangalia
Executivul a adoptat în ședința de joi, 26 martie 2026, o Hotărâre de Guvern pentru mii de angajați din industria grea. Măsura modifică normele de aplicare a Legii nr. 200/2006, permițând utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale în cazul companiilor aflate în blocaj critic, precum Liberty Galați și Damen Shipyards Mangalia.
Potrivit Executivului, sunt clarificate perioadele pentru care pot fi acordate creanțe salariale, diferențiate în funcție de tipul angajatorului și de procedura aplicabilă (insolvență sau concordat preventiv), precum și modul de calcul al perioadelor acoperite din fond, inclusiv excepțiile în cazul plății integrale a salariilor de către angajator.
Actul normativ clarifică și contribuțiile sociale obligatorii datorate de salariații angajatorilor în stare de insolvență sau de concordat preventiv care sunt suportate din Fondul de garantare, respectiv contribuția de asigurări sociale și cea pentru asigurări sociale de sănătate.
Hotărârea de Guvern actualizează inclusiv procedurile administrative pentru plata creanțelor salariale, precum și documentele necesare.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Statul sprijină extinderea rețelei fotovoltaice. Se alocă 500 de milioane de euro pentru dezvoltarea unităților de producere și stocare
Mișcarea vine după ce Guvernul a adoptat în ședința din 19 februarie o ordonanță de urgență, inițiată de Ministerul Muncii, care extinde protecția pentru salariații din companiile aflate în insolvență sau în procedura concordatului preventiv.
Companii strategice
În aceeași notă, a fost adoptată Hotărârea de Guven privind aprobarea criteriilor proprii pentru identificarea operatorilor economici de interes strategic din domeniul de activitate al Ministerului Economiei, criterii ce vor sta la baza desemnării ulterioare, prin hotărâri distincte ale Guvernului, a companiilor esențiale pentru apărarea națională, securitatea economică, energetică, alimentară și socială, precum și pentru funcționarea infrastructurilor critice.
Aplicarea acestor criterii va permite, astfel, instituirea unui mecanism de protecție socială strategică pentru salariați, conform cadrului legal existent.
Pentru sectorul industrial, operatorii economici sunt evaluați în funcție de contribuția la exporturile României, de rolul în domenii prioritare, de importanța în lanțurile de aprovizionare, de poziția în lanțurile valorice strategice, deținerea de capacități industriale critice, precum și de impactul asupra ocupării forței de muncă.
Pentru industria de apărare sunt prevăzute criterii specifice privind autorizarea, deținerea capacităților de producție autorizate, stabilirea sarcinilor în Planul de mobilizare, funcționarea ca centru de mentenanță declarat oficial și desfășurarea activităților de importanță strategică prevăzute de lege.
În sectorul resurselor minerale neenergetice, operatorii economici trebuie să îndeplinească criterii privind contribuția la aprovizionarea cu materii prime critice identificate de Comisia Europeană, deținerea licențelor de concesiune pentru exploatarea resurselor și dreptul de folosință asupra perimetrului minier, precum și deținerea infrastructurilor specifice pentru gestionarea deșeurilor rezultate din extracția materiilor prime critice (iazuri de decantare sau halde).
Proteste la Șantierul Naval
Șantierul naval din Mangalia este cel mai mare din România, cu o suprafață de peste un milion de metri pătrați, și unul dintre cele mai mari din Europa. De-a lungul timpului, a trecut prin mai multe schimbări de proprietate, de la compania sud-coreeană Daewoo la grupul olandez Damen. Statul român deține 51% prin Șantierul Naval 2 MAI, în timp ce compania olandeză Damen deține restul participației.
Administratorul judiciar Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR) a depus recent un plan de reorganizare a Damen Shipyards Mangalia, aflat în insolvență, ce propune o reorganizare prin transfer de business, mecanism juridic care presupune transferul activității către o nouă structură, cu scopul de a asigura continuitatea operațiunilor. Documentul prevede menținerea activității șantierului naval, preluarea salariaților și realizarea investițiilor necesare pentru păstrarea capacităților tehnice și operaționale.
Miercuri, 25 martie, CITR a anunțat amânarea votului adunării generale a creditorilor cu minimum șapte zile.
În paralel cu procedura de reorganizare, CITR a anunțat că sunt în curs discuții pentru atragerea unor noi proiecte de reparații navale pentru a asigura activitatea curentă și utilizarea capacităților tehnice până la finalizarea procesului de transfer, în cazul aprobării planului.
Angajații, cu salarii restante de 3 luni, au declanșat o serie de proteste în ultimele săptămâni, inclusiv joi, 26 martie.
Situație gravă la Galați
Liberty Galați, situat pe o platformă industrială de 1.600 de hectare în Galați, are o capacitate anuală de până la 3 milioane de tone de oțel.
Licitația pentru valorificarea combinatului siderurgic avut loc joi, 12 martie, însă fără succes. Deși cinci investitori au achiziționat caietul de sarcini pentru preluarea uzinei, nu a fost depusă nicio ofertă. Prețul de pornire a fost de 709,1 milioane de euro fără TVA.
Uzina Siderurgică Galați, singurul producător integrat de oțel din România, a fost pusă la vânzare ca parte a planurilor de restructurare omologate de instanță pentru Liberty Galați S.A. și Liberty Tubular Products Galați S.A., administrate de consorțiul CITR - Euro Insol în calitate de administratori concordatari.
Urmează acum organizarea unei a doua licitații, la un preț mai mic, dar nu mai mic de valoarea de lichidare, de circa 407 milioane de euro.
Amintim că, recent, administratorul concordatar Remus Borza declara pentru DigiEconomic că, dacă vânzarea nu se va realiza în acest an, „nu se va mai întâmpla deloc. Pentru că fiecare zi care trece ne scoate din piață. Noi pierdem în fiecare zi piață, clientelă, fond de comerț.”
„Și când stă, Liberty Galați, mănâncă 14 milioane de euro pe lună. Când produce, 98 milioane de euro pe lună, Liberty Galați e un mare consumator de resurse financiare și prime, materiale, servicii... e un colos”, mai spunea Borza.
Statul trebuie să recupereze 450 de milioane de euro de la companie.
Numele interesate de combinat sunt grupul ucrainean Metinvest, care a analizat în trecut extinderea în Uniunea Europeană și în România prin achiziția unor oțelării, producătorul indian JSW Steel, dar și compania turcă KMC Steel. Lista potențialilor investitori include și grupul indian Jindal, care în toamna anului trecut a depus o ofertă neangajantă pentru divizia Steel Europe a Thyssenkrupp. Alături de aceștia, este menționată și compania românească UMB, care a achiziționat recent ArcelorMittal Hunedoara.
Angajații nu și-au mai primit drepturile salariale din octombrie 2025, majoritatea fiind în prezent în șomaj tehnic.
