Patronatele din Construcții avertizează: Recesiunea nu mai e un risc, ci o certitudine. Ce măsuri propun firmele din domeniu
Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC) avertizează că noile măsuri fiscale și bugetare anunțate de Guvern riscă să reducă drastic activitatea din construcții, cu efecte directe asupra economiei. Probabilitatea unei recesiuni va deveni o certitudine dacă sectorul nu va fi tratat cu atenţie, au transmis luni reprezentanții, într-o scrisoare deschisă adresată Parlamentului şi miniştrilor Finanţelor, Transporturilor şi Dezvoltării.
Constructorii atrag atenția că o parte din măsurile propuse de Executiv pot afecta capacitatea firmelor de a finaliza proiecte, inclusiv cele finanțate prin fonduri europene și PNRR, în termenele şi bugetele asumate, inclusiv ratarea pragului de 7,7% estimat că pondere a construcţiilor în PIB-ul României în 2025 şi a contribuţiei Construcţiilor la creşterea PIB cu 3,7%.
Ce propun patronatele
Prima propunere se referă la prioritizarea proiectelor în funcţie de stadiul fizic şi posibilitatea de finanţare ţînând cont şi de numărul de contracte şi valoarea lor pentru fiecare firmă implicată, în perspectiva evitării închiderii bruşte a activităţii unor firme.
„Cu alte cuvinte, fiecare constructor va trebui să rămână cu câteva contracte alocate din totalul contractelor în derulare, pentru a-şi putea continua activitatea în regim de avarie şi a evita şomaj masiv sau chiar falimente. Pentru contractele care vor fi suspendate, lucrările executate şi nefacturate se vor factura şi achita, înainte de intrarea în vigoare a suspendării contractului (se va acorda un termen de întocmire a facturilor de 60 de zile)”, arată FPSC, citată de Agerpres.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Codul QR pe bonurile fiscale din noiembrie: ce amenzi pot primi comercianții. Experții avertizează că aparatele nu sunt pregătite
Pentru contractele în curs de semnare sau cele semnate, dar care nu au început şi nu sunt pe listele de prioritate, garanţiile care în mod normal ar trebui depuse în termen de 5 zile de la semnarea contractului să fie amânate la un termen corespunzător de 5 zile de la ridicarea sistării. De asemenea, garanţiile deja depuse pentru contracte semnate, dar încă neîncepute şi care nici nu vor începe fiind pe listele de lucrări amânate, să fie restituite imediat constructorului.
În al treilea rând, aceştia solicită reducerea perioadei de menţinere a garanţiei după recepţia la terminarea lucrărilor, la maximum 3 ani pentru lucrări noi şi la maximum un an pentru lucrări de reparaţii.
„Solicităm aceasta în scopul evitării blocării unor sume importante cu destinaţia 'garanţie de bună execuţie', pe baza experienţei care a dovedit că aceste sume nu sunt accesate mai târziu de perioadele propuse mai sus. Solicităm că valoarea cumulată a garanţiei de bună execuţie şi sumele reţinute să nu depăşească 5%. Compensarea tuturor obligaţiilor de plată ale operatorilor economici pentru lucrările executate cu obligaţiile de plată ale statului.
În noile condiţii, constructorii nu mai pot plăti în avans contribuţiile pentru sumele neîncasate. Lucrările puse în funcţiune să fie recepţionate parţial sau la terminarea lucrărilor, după caz, pentru deblocarea garanţiilor de bună execuţie. Se impune un termen de maxim 5 zile de eliberare, de către beneficiarii publici, a documentului de deblocare a sumelor blocate în Trezorerii (5 zile de la recepţiile parţiale/la terminarea lucrărilor)”, se mai arată în document.
De asemenea, reprezentanţii mediului de afaceri din construcţii vor crearea unui mecanism prin care facturile emise pentru lucrările executate în contractele publice să poată fi folosite de către operatorii economici în scopul garantării creditelor bancare viitoare şi a altor proiecte, precum şi crearea unui fond de garantare al statului, accesibil companiilor implicate în implementarea proiectelor publice ce trebuie finalizate până la 31 decembrie 2026.
„Concret, constructorii să aibă acces la credite bancare pentru susţinerea lucrărilor şi să folosească Fondul de garantare al statului pentru acoperirea garanţiilor cerute de instituţiile bancare. Finanţarea trebuie reglementată cu o dobânda maximă de 2% anual, astfel încât antreprenorii să o poată susţine din venituri proprii, fără a compromite sustenabilitatea proiectului. Restul dobânzii solicitată de bănci să fie suportată de stat”, explică aceştia.
În plus, ei propun anularea impozitului de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu cifra de afaceri mai mare de 50 milioane de euro sau stabilirea unor criterii de aplicare.
„În forma actuală, obligaţia este injustă, pune presiune mai mare mai ales pe firmele cu capital românesc care oricum vor trebui să suporte majorările de impozite, creşterile de preţuri, problemele cu forţă de muncă etc. Armonizarea obligaţiilor de plată aferente salariilor din construcţii cu cele din economia naţională. Exceptarea de la plata impozitului pentru 832 lei/salariu reprezentând diferenţa dintre salariul minim din construcţii şi salariul minim naţional la care se adaugă 300 lei exceptaţi deja în toată economia, mai puţin în construcţii, adică 532+300=832 lei”, mai cere FPSC.
