Roșia Montană: Statul Român câștigă definitiv procesul cu Gabriel Resources. Acțiunile companiei, puse sub sechestru
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a dat verdictul final în procesul dintre statul român, prin Ministerul Finanțelor, și compania Gabriel Resources (Jersey) Limited, dezvoltatorul proiectului minier de la Roșia Montană. Instanța a decis că acțiunile Gabriel Resources vor fi puse sub sechestru asigurător, pentru a garanta recuperarea a 46,7 milioane lei către statul român.
Suma reprezintă cheltuielile efectuate de stat în arbitrajul internațional cu Gabriel Resources, derulat la Washington, unde România a câștigat în martie 2024 disputa privind investițiile blocate la Roșia Montană.
Măsura de sechestru fusese instituită anterior de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), însă compania a contestat-o în instanță. Decizia completului specializat al ICCJ confirmă definitiv legalitatea măsurii, se arată într-o comunicare de joi, 6 noiembrie.
„Prin această decizie se asigură efectivitatea cadrului legal pentru protejarea intereselor financiare ale statului român de recuperare a creanțelor bugetare de la compania cu care s-a derulat litigiul privind investițiile de la Roșia Montană.
Efectul deciziei este acela că, în situația în care Gabriel Resources nu achită suma de 46.779.769 lei în termenele prevăzute de lege, acțiunile acestuia sechestrate pot fi executate silit și trecute în patrimoniul statului”, arată ICCJ.
Statul român versus Gabriel Resources
În martie 2024, România a câștigat acțiunea arbitrală în dosarul Roșia Montană, iar compania Gabriel Resources a fost obligată, prin decizia Curţii de Arbitraj Internaţionale a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii, să ramburseze României cheltuielile de judecată aferente procedurii de arbitraj.
Pentru plata acestor despăgubiri, a fost acum dispus sechestrul asupra acțiunilor companiei.
Gabriel Resources a obţinut în anul 1999 o licenţă de explorare pentru proiectul minei de aur de la Roşia Montană. În 2013, Guvernul a aprobat proiectul de lege privind exploatarea aurului, decizie care a scos mii de oameni în stradă. Protestele masive au fost generate de temerile legate de impactul ecologic al exploatării, organizaţiile de mediu avertizând că proiectul ar fi distrus o parte din vechile galerii romane şi patru munţi.
În schimb, compania susținea că proiectul ar fi generat 3.600 de locuri de muncă și venituri de 1,8 miliarde de dolari pentru bugetul de stat.
Acțiunea arbitrală internațională a fost inițiată în 2015 de către Gabriel Resources Ltd. și Gabriel Resources (Jersey), fiind întemeiată pe Acordurile bilaterale de investiții dintre România și Guvernul Canadei și Guvernul Regatului Unit. Compania acuza statul român că a blocat proiectul minier și a încălcat tratatele internaționale de protejare a investițiilor.
În 2021, situl Roşia Montană a fost inclus în patrimoniul UNESCO, fapt care a blocat definitiv posibilitatea de exploatare minieră în zonă.
La câteva luni după decizia de la Washington din martie 2024, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a anunțat că nu va mai prelungi licența de exploatare deținută de Roșia Montană Gold Corporation, companie în care Gabriel Resources este acționar majoritar.
