ANAT: România, ultimul loc din Europa la turiști străini. De ce țara noastră atrage mai puțini vizitatori decât în perioada comunistă
România este, potrivit datelor prezentate de Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT), singura țară din Europa care atrage astăzi mai puțini turiști străini decât înainte de 1989. Dacă în 1980 peste 3,4 milioane de turiști internaționali vizitau România, iar la Revoluție fluxul se menținea la aproximativ 3,2 milioane, în prezent cifrele au scăzut la doar 2–2,2 milioane de turiști străini cazați anual.
Scăderea are loc în pofida faptului că România este membră a Uniunii Europene, este membră Schengen, are acces liber la piețele internaționale și dispune de o ofertă naturală și culturală comparabilă cu alte destinații din regiune.
Printre cauzele semnalate de ANAT se numără absența unei politici turistice coerente și predictibile, neaplicarea legii ce prevede „Prima de incoming”, dar și bugetul redus alocat sectorului.
„Este, probabil, singurul indicator macroeconomic în care România stă mai rău decât înainte de 1989. Și singurul domeniu unde nu există o strategie coerentă, consecventă și aplicată după Revoluție”, a spus Dr. Alin Burcea, președintele ANAT.
Lipsă de strategie și bugete minime de promovare
Una dintre principalele cauze ale declinului este lipsa unei politici coerente și predictibile în turism. Deși există o lege care prevede acordarea unei „Prime de incoming” pentru agențiile care aduc turiști străini, aceasta nu a fost aplicată în ultimii trei ani. În plus, bugetul anual de promovare turistică al României este de doar 2 milioane de euro, sumă considerată infimă la nivel european, arată datele ANAT.
Mai mult, cea mai mare parte a acestor fonduri este alocată participării la târgurile internaționale, fără o strategie de marketing integrată sau o campanie constantă de comunicare.
România, depășită de toate țările vecine
Diferențele față de alte țări europene sunt semnificative. Albania, o țară care în 1990 era complet izolată, atrage astăzi 11,7 milioane de turiști, de aproape șase ori mai mult decât România. Ungaria, cu o populație mai mică, înregistrează 13 milioane de turiști, iar Bulgaria, cu o ofertă similară, depășește 5,7 milioane de vizitatori. Polonia atrage 7,9 milioane, Serbia 2,4 milioane, iar Ucraina, aflată în război, are peste 2,5 milioane de turiști străini.
În Europa Occidentală, cifrele sunt și mai mari: Franța a fost vizitată de 101 milioane de turiști, Spania de 94 de milioane, Italia de 68,5 milioane, Turcia de peste 50 de milioane, iar Grecia de peste 40 de milioane.
România, cu 2–2,2 milioane de turiști străini cazați, se situează pe ultimul loc în Europa.
Trecem, dar nu rămânem: România e de tranzit
Statisticile Institutului Național de Statistică (INS) arată că România este tranzitată mai mult ca oricând.
În 2023, aproximativ 14,78 milioane de vizitatori nerezidenți au trecut granițele țării, însă doar o mică parte dintre ei aleg să rămână și să se cazeze în destinațiile turistice locale.
Fluxul de turiști care petrec cel puțin o noapte într-o unitate de cazare variază între 1,5 și 2,2 milioane pe an, un nivel similar cu cel din anii ’80. Practic, România a devenit o țară de tranzit, nu o destinație de vacanță, pierzând astfel veniturile generate de consumul turistic local.
Cum resimte mediul de business cifrele
Contactat de redacția DigiEconomic pentru a afla principalele cauze care îi determină pe străini să aleagă alte destinații în detrimentul României, Mădălin Măncilă, antreprenor în turism, consideră că, pentru ca turismul românesc să se poată dezvolta, trebuie să reprezinte un interes strategic pentru statul român. În prezent, ca și în trecut, acest lucru nu se întamplă.
„Intersul strategic intervine în momentul în care industria de turism este capabilă să genereze un procent suficient de mare în PIB, astfel încat să devină interesant pentru guvernanți. Performanța de până acum din domeniul turismului de incoming, așa redusă cum e ea, s-a datorat în cea mai mare măsură operatorilor privați care au încercat să promoveze imaginea turistică a României cu ajutorul agențiilor de turism locale dar și investițiilor majore din zona hotelieră, investiții care au ridicat și mai mult calitatea turistică a țării. Însă mediul privat nu poate rămâne singur în efortul de a atrage turiști străini în România în condițiile în care concurența internațională beneficiază de sprijin guvernamental masiv”, spune Mădălin Măncilă pentru DigiEconomic.
Ce nevoi are turismul intern
„Din punct de vedere al nivelului de operare, România dispune de logistica necesară pentru a fi competitivă, însă operatorii privați nu pot susține prin investiții și calitatea serviciilor, și cea a confortului, și un nivel ridicat de entertainment, și un buget de promovare necesar.
Prin urmare, pentru a atrage mai mulți turiști străini, România trebuie să existe din punct de vedere turistic în percepția străinilor. Iar pentru acest lucru, autoritățile trebuie să investească în imaginea și promovarea României în mod constant, strategic și cu obiective clare. Din păcate însa, România nu dispune de un Minister al Turismului dedicat exclusiv industriei, ce să mai vorbim despre un buget de promovare dedicat turismului”, adaugă Mădălin Măncilă.
Până la momentul publicării articolului, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului nu a răspuns solicitării redacției DigiEconomic pentru un punct de vedere.
