Bolojan, consultări cu Rogobete pe pachetul de reforme pentru sănătate: Nu avem un sistem medical performant
Premierul Ilie Bolojan a prezentat pachetul de reforme axate pe sistemul sanitar într-o conferință de presă comnună, organizată la Palatul Victoria, cu ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Sistemul medical românesc suferă la mai multe capitole, însă actuala guvernare vrea să schimbe felul în care lucrurile funcționează.
„Am anunțat încă săptămâna trecută că vom prezenta în această săptămână pachetul pentru sănătate, unul dintre cele mai importante. Sistemul nostru de sănătate a acumulat probleme mari.
Sunt două aspecte majore care îl afectează: creșterea accelerată a cheltuielilor, pe care nu le mai putem susține raportat la veniturile din buget.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Ce se întâmplă cu pensiile și salariile bugetarilor în 2027 și câte șanse sunt pentru o indexare
Cheltuielile CAS au ajuns la o pondere de 16% din buget, față de 11% cât am înregistrat anii trecuți. Doar în pandemie am mai înregistrat această pondere.
În 2025, avem alocat un buget de 77 de miliarde de lei, la care colegii au cerut suplimentare pentru a aduce facturile la zi, și 10 miliarde ne trebuie la rectificare, pentru a le acoperi până la sfârșitul anului. A doua presiune este că această creștere de sume nu se reflectă în calitatea serviciilor, nici în satisfacția pacienților”, explică Bolojan, potrivit Digi24.
Practic, premierul transmite că bugetul alocat pentru 2025 este insuficient pentru acoperirea integrală a nevoilor sistemului.
„Avem conduceri de spitale care nu performează, în multe locuri, deci avem ineficienţă managerială şi administrativă.
De ce se întâmplă asta? Pentru că o bună parte din veniturile spitalelor din România vin pe componenta de asigurare a salariilor, în aşa fel încât nu sunt legate direct de calitatea serviciilor sau de numărul acestora.
Prin urmare, cât timp mai mult de jumătate din banii pentru salarii îţi vin direct de la Casă, nu va fi niciodată o presiune sau un stimul pentru ca managerii să îmbunătăţească serviciile, să fie mai eficienţi.
În condiţiile în care cheltuielile de salarii depăşesc 80 - 90%, în multe locuri, banii care le mai rămân acestor spitale pentru medicamentele necesare pacienţilor, pentru analize, pentru aparatură, pentru curăţenie în spitale, pentru toate serviciile care trebuie acoperite sunt foarte puţini. Practic, aceste spitale există în primul rând pentru cei care lucrează în ele, pentru a le asigura salariile şi, din păcate, mult prea puţin pentru pacienţii cărora ar trebui, teoretic, să le ofere servicii”, declară șeful Executivului.
Principalele măsuri de reformă anunțate
Costurile medicamentelor: unele tratamente pot fi rezolvate cu soluții generice
Reformarea sistemului de sănătate trebuie să înceapă de la costuri, iar unele medicamente scumpe au alternative mai ieftine și la fel de eficiente, susține prim-ministrul.
„Din păcate, avem un supraconsum de medicamente şi proceduri inadecvate în această zonă. Avem o pondere importantă a medicamentelor inovative atât ca volum, mult mai mare decât ar fi normal, dar şi ca sumă, iar tratamente care pot fi rezolvate cu medicamentele generice, datorită întârzierilor din sistem, sunt rezolvate la preţuri de două - de trei ori mai scumpe cu cele inovative.
Şi e nevoie ca acolo unde medicamentele scumpe pot fi înlocuite de medicamentele generice să facem acest lucru şi doar acolo unde nu există înlocuitori să menţinem în continuare posibilitatea de tratamente scumpe, care depăşesc posibilităţile sistemului", anunță Ilie Bolojan.
Potrivit premierului, există "o debalansare a activităţii în sistemul sanitar".
Schimbare la vârful spitalelor
Directorii spitalelor care nu pot asigura un management eficient trebuie să plece, anunță ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete.
„A fi manager de spital sau şef de secţie nu reprezintă un privilegiu. În ultimele patru săptămâni am vizitat multe spitale în care am văzut că se poate, spitale care arată mult mai bine decât majoritatea spitalelor private, spitale publice în care echipamentele sunt performante şi achiziţionate în ultimii doi - trei ani de zile.
Or, acest lucru ne arată că se poate. În aceeaşi ţară, cu aceeaşi finanţare, cu aceeaşi legislaţie şi cu acelaşi Minister al Sănătăţii, unii, majoritatea, au arătat că se poate. Îi rog public pe managerii care spun în repetate rânduri că nu se poate să lase locul liber pentru cei care pot şi pentru cei care ştiu cum se face", a declarat Alexandru Rogobete.
Proiect-pilot pe salarizarea medicilor
Din cauza faptului că există o lipsă de performanţă în sistemul de sănătate, din punct de vedere al salarizării medicilor, Guvernul are în vedere susţinerea unor proiecte-pilot.
„Avem o lipsă a criteriilor de performanţă în sistem din punct de vedere al salarizării medicilor, nu există sisteme care să încurajeze medicii să lucreze în spitale mai mult, să facă mai multe operaţii.
Şi ceea ce am discutat cu domnul ministru este să susţinem câteva proiecte-pilot, în care să introducem salarizarea funcţiei de performanţă, în aşa fel încât, dacă rezultatele vor apărea, să putem generaliza acest lucru în întreg sistemul, iar medicii să fie plătiţi în principal în funcţie de performanţa pe care o fac", a transmis premierul în conferinţă de presă organizată la Palatul Victoria.
Internările fictive vor fi sancționate
Șeful de secție și medicul vor plăti cu serviciul dacă efectuează internări fictive, anunță ministrul Sănătății.
„Am discutat despre internarea fictivă. Venim cu o măsură fermă, discutată cu oamenii de bună-credinţă din sistemul de sănătate, şi aici mă refer la şefi de secţie, la manageri, la profesori şi aşa mai departe, şi anume sancţionarea administrativă a internărilor fictive cu încetarea contractului de administrare al şefului de secţie şi cu încetarea contractului de muncă al medicului care internează fictiv un pacient într-un spital public", informează Rogobete.
Evaluarea managerilor de spitale se va derula după noi criterii
Managementul spitalelor va fi reformat și evaluat după criterii actuale.
„Există în România manageri care au dovedit că se poate şi jos pălăria în faţa acestora, dar există şi multe unităţi sanitare în care managementul lipseşte cu desăvârşire, motiv pentru care venim cu o nouă măsură, destul de rigidă, dar fermă, prin care evaluarea managerilor se va face pe baza indicatorilor asumaţi prin proiectul de management, care devine anexă la contract, şi pe baza altor indicatori nenegociaţi, stabiliţi prin ordin al ministrului Sănătăţii, suplimentar faţă de indicatorii pe care aceştia îi semnează atunci în contractul de management cu autoritatea locală în cazul spitalelor care se află în subordinea autorităţilor locale, respectiv cu Ministerul Sănătăţii.
Există indicatori de evaluare pentru managerii unităţilor sanitare, indiferent de subordonarea spitalului, care nu au fost actualizaţi din 2007, suntem în 2025.
Astăzi nu există criterii minimale de concurs pentru ocuparea unui post de şef de secţie, la fel cum nimeni nu evaluează performanţa şefului de secţie dintr-o unitate sanitară. Vom introduce, de asemenea, la pachet cu indicatorii de performanţă pentru manageri, şi indicatori de evaluare şi de performanţă pentru şefii de secţie, care trebuie să îşi asume responsabilitatea performanţei echipei pe care o coordonează”, transmite Alexandru Rogobete.
Proiect-pilot de mobilitate medicală
Ministrul de resort anunță un proiect-pilot de mobilitate medicală pentru reducerea deficitului de personal care se înregistrează în multe unităţi sanitare românești.
„Pentru anumite specialităţi există un deficit de personal, motiv pentru care încercăm un studiu-pilot. Ministerul Sănătăţii va demara acest proiect-pilot, prin care vom crea un cadru de mobilitate medicală.
Medicii specialişti care nu au avut în ultimele 24 de luni un loc de muncă în spitalul public se pot înscrie în acest program de mobilitate. Vor fi repartizaţi de către Ministerul Sănătăţii în unităţile sanitare unde există acest deficit, cu acordul lor evident, pe o perioadă între 6 şi 12 luni.
Încercăm prin această măsură să acoperim două vulnerabilităţi ale sistemului: pe de o parte, să reducem exodul medicilor care pleacă din România pentru că nu au un post în spital şi, pe de altă parte, să creştem accesul pacienţilor la servicii medicale în zonele slab deservite medical", explică Rogobete.
CNAS nu va plăti decontările fictive
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu va plăti 10% din valoarea contractului cu unitatea sanitară, publică sau privată, dacă sunt identificate cazuri de fraudare a sistemului şi de decontare fictivă a serviciilor
Programul ambulatoriului va fi extins
Programul în ambulatoriul de specialitate, din spitalele publice, trebuie avansat până la ora 20:00, pentru a creşte accesibilitatea pacienţilor. Rogobete a argumentat că pentru multe persoane, care lucrează până la ora 17:00 sau 18:00, e greu să ajungă la spital pentru EKG sau ecografie înainte de ora 13:00, așa cum este în prezent stabilit orarul.
Valoarea decontărilor pentru serviciile medicale din ambulatoriu va fi majorată
Acest proces se va realiza în 2 etape, conform ministrului de resort.
„Nu putem dezvolta ambulatoriul de specialitate şi spitalizarea de zi fără a plăti şi fără a deconta corect serviciile din ambulatoriul de specialitate.
Din acest motiv, vom majora punctul pe serviciu medical în ambulatoriul clinic de specialitate, de la o valoare de 5 lei cât este astăzi, neactualizată de peste 10 ani de zile, la 6,50 lei de la 1 august şi la 8 lei de la 1 ianuarie.
Acest lucru va duce la creşterea, sperăm noi, semnificativă a numărului de intervenţii, de diagnostic şi de tratament care se vor efectua în ambulatoriul de specialitate", precizează Rogobete.
Schimbare majoră pentru spitalele private
Spitalele private vor suporta costurile în cazul în care vor transfera în spitale publice pacienţi a căror situaţie medicală s-a complicat pe durata tratamentului administrat sau în timpul procedurilor chirurgicale efectuate.
„Există multe cazuri de pacienţi care încep diagnosticul şi tratamentul, în special cei chirurgicali, în unităţile medicale private. Pacienţi care, la un moment dat, din motive evident obiective din punct de vedere medical, se complică, iar aceşti pacienţi sunt transferaţi 100% din cazuri în spitalul public, spital public care investeşte în recuperarea pacientului sume importante de bani.
Însă, aceste servicii medicale nu sunt decontate corespunzător de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, iar complicaţiile medicale fireşti care apar în cazul multor pacienţi nu sunt acoperite din punct de vedere financiar de unitatea sanitară de unde pleacă", susține ministrul Sănătăţii.
Contribuția personală pentru serviciile medicale private va fi eliminată
Între măsurile vizate de Guvern pentru reforma în sistemul sanitar se numără şi ajustarea, treptată, până la eliminare, a contribuţiei personale pentru serviciile medicale spitaliceşti în unităţile private decontate cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
„Ministerul Sănătăţii, împreună cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, derulează multe programe de screening, de exemplu, sau programe de diagnostic, programe de tratament pentru pacienţii cronici sau pentru cei cu patologii grele şi aici mă refer la oncologie, dar nu numai.
Decontează proteze care sunt implantate pacienţilor în timpul intervenţiilor chirurgicale, decontează reactivi, analize medicale, medicamente şi lista poate continua. Mediul privat a spus de multe ori în ultima perioadă, în ultimele săptămâni, că îşi doreşte un parteneriat corect şi transparent cu Ministerul Sănătăţii şi cu sistemul public de sănătate.
Aceste măsuri vin tocmai pentru a consolida acest parteneriat cu mediul privat şi cu spitalele publice, în sensul în care pacienţii se vor putea prezenta atât în unităţile private, cât şi în cele publice pentru aceste programe despre care discutăm, fără a mai plăti taxă suplimentară, fără a mai plăti acea coplată", explică Rogobete.
