Canicula pune presiune pe rețelele electrice din Europa. Țările cu cel mai mare risc de pene de curent în timpul valurilor de căldură
Valurile de căldură care lovesc Europa în această vară nu afectează doar sănătatea populației și activitatea economică, ci pun o presiune tot mai mare și asupra sistemelor energetice. Pe fondul temperaturilor extreme și al utilizării masive a aparatelor de aer condiționat, consumul de electricitate crește accelerat, iar unele state europene se confruntă cu un risc mai ridicat de pene de curent.
Un studiu internațional care a analizat 85 de țări, citat de The Telegraph, reprezentând aproximativ 90% din consumul mondial de energie electrică, arată că mai multe state din sudul Europei se află printre cele mai expuse la suprasolicitarea rețelelor în perioadele de caniculă.
Meteorologii avertizează că în această săptămână (22-28 iunie) temperaturile ar putea ajunge până la 43 de grade Celsius în unele regiuni mediteraneene, în timp ce mai multe țări din Europa Occidentală se apropie de noi recorduri de temperatură.
În Franța, peste jumătate dintre departamente au fost plasate sub avertizări de caniculă severă, iar autoritățile au cerut populației să evite expunerea la soare în orele de vârf.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Bolojan anunță noi investiții în infrastructura energetică: Se alocă 150 de milioane euro pentru dezvoltarea instalaţiilor de stocare
În Regatul Unit sunt prognozate temperaturi de până la 38 de grade Celsius în sudul Angliei, în timp ce Germania, Spania, Portugalia și Elveția se pregătesc pentru zile cu temperaturi extrem de ridicate.
Efectele sunt deja vizibile. Sute de școli și-au redus programul sau au fost închise temporar, iar unele servicii feroviare au fost limitate pentru a evita problemele tehnice generate de căldura excesivă.
Consumul de electricitate explodează în timpul caniculei
Creșterea temperaturilor determină o utilizare intensă a sistemelor de răcire, ceea ce duce la o majorare rapidă a consumului de energie electrică.
Potrivit datelor internaționale, răcirea locuințelor și a clădirilor comerciale a reprezentat aproximativ 7% din consumul global de electricitate în 2022. Agenția Internațională pentru Energie avertizează de mai mulți ani că valurile de căldură vor amplifica cererea de energie și vor pune presiune suplimentară asupra infrastructurii energetice.
Un exemplu a fost înregistrat în Franța în vara anului trecut, când consumul de electricitate din timpul unui episod de caniculă a fost cu aproximativ 25% peste media sezonieră.
Grecia conduce clasamentul țărilor cele mai vulnerabile
Analiza realizată de Compare the Market a măsurat diferența dintre consumul de electricitate din cele mai fierbinți 10% dintre luni și consumul înregistrat în perioade cu temperaturi normale.
Rezultatele arată că Grecia este cea mai expusă țară din lume la creșterea consumului de energie în perioadele de caniculă.
Creșterea cererii de electricitate în perioadele de căldură extremă:
- Grecia: +38,62%
- Muntenegru: +22,49%
- Turcia: +21,91%
- Croația: +17,76%
- Italia: +14,22%
- Spania: +8,86%
În cazul Greciei, consumul suplimentar ajunge la peste 143 kWh pe persoană pentru fiecare lună afectată de temperaturi extreme.
Unde se înregistrează cele mai multe pene de curent
Studiul a analizat și durata medie a întreruperilor de energie electrică din ultimii cinci ani.
Țările europene cu cele mai lungi perioade de întrerupere sunt:
- Ungaria - 2,92 ore pe an
- Slovenia - 2,16 ore pe an
- Grecia - 1,63 ore pe an
Specialiștii avertizează că atunci când cererea de energie depășește capacitatea disponibilă a sistemului, frecvența rețelei poate scădea, ceea ce poate provoca întreruperi de alimentare sau chiar pene de curent pe scară largă.
Costuri de sute de milioane de euro pentru gospodării
Pe lângă disconfortul creat, penele de curent generează și costuri economice importante.
Potrivit estimărilor studiului, gospodăriile din Italia suportă cele mai mari pierderi asociate întreruperilor de energie, de aproximativ 154,7 milioane de euro anual. Pe locul al doilea se află Polonia, cu pierderi estimate la 152,1 milioane de euro pe an.
Calculele includ efecte precum alterarea alimentelor, întreruperea sistemelor de răcire și climatizare, lipsa accesului la internet și alte costuri indirecte generate de absența energiei electrice.
Te-ar putea interesa și Cât câștigă, în medie, o gospodărie din România și pe ce se duc cei mai mulți bani. Mâncarea rămâne cea mai mare cheltuială
Energia solară devine un scut împotriva caniculei
În pofida presiunii asupra sistemelor energetice, dezvoltarea producției de energie regenerabilă începe să joace un rol tot mai important în menținerea stabilității rețelelor.
În timpul valurilor de căldură din vara anului trecut, când temperaturile au depășit 40 de grade Celsius în mai multe regiuni europene, producția record de energie solară a contribuit la evitarea unor probleme majore în sistemul energetic.
Germania este unul dintre exemplele cele mai relevante. În zilele cu consum ridicat, centralele fotovoltaice au produs până la 50 GW de energie, acoperind între o treime și aproape 40% din necesarul de electricitate al țării.
În plus, capacitățile de stocare în baterii și hidrocentralele cu acumulare au permis păstrarea unei părți din energia produsă în timpul zilei pentru utilizare după apusul soarelui.
Pe măsură ce temperaturile cresc și episoadele de caniculă devin mai frecvente, experții avertizează că infrastructura energetică europeană va fi supusă unor teste tot mai dificile.
Cum stă România în fața valurilor de căldură
Deși România nu apare printre țările europene cele mai expuse creșterilor extreme ale consumului de electricitate în perioadele de caniculă, autoritățile energetice monitorizează impactul temperaturilor ridicate asupra Sistemului Energetic Național.
În ultimii ani, consumul de energie a crescut semnificativ în zilele foarte călduroase, pe fondul utilizării masive a aparatelor de aer condiționat, în special în marile orașe.
În vara anului trecut, Ministerul Energiei și Transelectrica au convocat mai multe ședințe operative pentru gestionarea consumului ridicat, însă autoritățile au transmis că nu există riscul unui blackout la nivel național, ci doar posibilitatea unor avarii locale provocate de suprasolicitarea rețelelor de distribuție, scrie The Informat.
Pe termen mai lung, specialiștii atrag atenția că România are nevoie de investiții semnificative în stocarea energiei și în modernizarea rețelelor electrice.
Potrivit unor analize ale Transelectrica, integrarea accelerată a noilor capacități eoliene și fotovoltaice va necesita instalații de stocare de până la 4.000 MW pentru menținerea stabilității sistemului.
Vezi și Casa Verde Fotovoltaic dispare din proiectul de buget AFM 2026. Unde sunt redirecționate fondurile
