CCR amână decizia privind legea integrității. Nicușor Dan contestă obligațiile pentru partenerii demnitarilor
Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat miercuri, 12 august, pentru 17 august pronunțarea asupra sesizărilor formulate împotriva legii care modifică și completează mai multe acte normative din domeniul integrității. Președintele Nicușor Dan contestă mai multe prevederi ale legii, inclusiv obligația ca declarațiile de avere și de interese să fie completate și de „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”.
CCR urma să se pronunțe asupra sesizărilor formulate în legătură cu legea, însă a decis amânarea pentru 17 august.
Una dintre sesizările aflate în atenția Curții a fost formulată de președintele Nicușor Dan.
În documentul transmis CCR, șeful statului susține că legea ridică mai multe probleme de constituționalitate, de la lipsa unor criterii clare pentru stabilirea relațiilor vizate până la probleme privind viața privată, răspunderea contravențională și egalitatea în fața legii.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
România va produce armament la Sadu după două decenii de pauză. Darău: Înainte creşteau copaci, acum ne consolidăm industria de apărare
Ce prevede legea și care este problema contestată
Una dintre principalele prevederi criticate se referă la extinderea obligației de completare și depunere a declarațiilor de avere și de interese.
Potrivit formei contestate, obligația nu s-ar mai limita la demnitar și soțul sau soția acestuia, ci ar viza și „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”.
Tocmai această formulare este considerată de Nicușor Dan insuficient de clară.
Președintele argumentează că legea nu stabilește criterii obiective pentru a determina când o relație afectivă devine relevantă din punct de vedere juridic. În sesizare sunt menționate, printre altele, durata relației, conviețuirea, interdependența economică sau asumarea publică a relației.
Problema devine și mai importantă deoarece nerespectarea obligației este legată de o sancțiune contravențională.
Cu alte cuvinte, susține președintele, o persoană ar putea ajunge să fie sancționată fără ca legea să îi ofere criterii suficient de clare pentru a ști dacă se află sau nu în categoria persoanelor obligate să depună declarația.
„O incriminare contravențională nu poate lăsa persoanei vizate sarcina de a stabili, prin autoevaluare, dacă intră sau nu în sfera de aplicare a sancțiunii”, se arată în sesizare.
Potrivit argumentației președintelui, în lipsa unor criterii stabilite prin lege, organul de control ar ajunge să decidă de la caz la caz dacă o anumită relație intră în categoria prevăzută de actul normativ.
Ce se întâmplă dacă relația începe sau se termină?
Legea, susține Nicușor Dan, nu clarifică suficient situații precum începerea unei relații după numirea demnitarului, încetarea relației sau existența unor relații succesive.
Problema este importantă tocmai pentru că obligația de declarare este însoțită de o sancțiune.
În opinia președintelui, normele care stabilesc astfel de obligații trebuie să fie suficient de clare și previzibile pentru ca persoana vizată să poată înțelege ce trebuie să facă pentru a respecta legea.
Este afectată și viața privată?
Un alt argument din sesizare privește dreptul la viață privată al persoanei care are relația cu demnitarul.
Nicușor Dan susține că extinderea obligației de declarare către o persoană care nu deține o funcție publică reprezintă o ingerință în viața privată și trebuie analizată inclusiv din perspectiva proporționalității.
În sesizare este invocat articolul 26 din Constituție, referitor la viața intimă, familială și privată, coroborat cu articolul 20 din Constituție și cu articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Argumentul este, în esență, că simpla existență a unei relații personale cu un demnitar nu ar trebui, fără criterii clare și justificare proporțională, să ducă automat la obligații juridice și la posibilitatea aplicării unei sancțiuni.
Vezi și Verificări interne la ANAF. Suspiciuni privind integritatea unor angajați
Cine răspunde dacă obligația este încălcată?
Președintele ridică o problemă distinctă și în privința caracterului personal al răspunderii juridice.
În sesizare este amintită și o decizie anterioară a CCR, nr. 297/2025, prin care Curtea a analizat problema răspunderii declarantului pentru corectitudinea unor informații furnizate de un terț.
Nicușor Dan susține că actuala situație este diferită, dar că ridică o problemă și mai amplă: legea ar introduce o răspundere contravențională proprie pentru o persoană care nu deține o funcție publică și care nu și-a asumat printr-un act propriu obligația generată de exercitarea acestei funcții.
„Nu mai este vorba despre răspunderea demnitarului pentru o informație furnizată de altcineva, ci despre răspunderea contravențională proprie a terțului”, se arată în sesizare.
Președintele consideră că simpla legătură afectivă cu un demnitar nu ar trebui să fie, în sine, suficientă pentru ca persoana respectivă să intre sub incidența unei sancțiuni contravenționale.
Critica privind discriminarea între demnitari
În cazul unei persoane căsătorite, identificarea soțului sau soției se face printr-un criteriu clar și verificabil: existența actului de căsătorie.
În schimb, pentru o relație de fapt, legea ar introduce, potrivit argumentației președintelui, o zonă de incertitudine.
Nicușor Dan susține că această diferență poate ridica probleme din perspectiva articolului 16 din Constituție, privind egalitatea în drepturi.
Mai mult, președintele consideră că formularea legii ar putea produce chiar un efect contrar scopului urmărit de legislația privind integritatea.
„Această asimetrie este de natură să genereze un stimulent invers pentru demnitar, care poate evita formalizarea relației tocmai pentru a beneficia de imprevizibilitatea normei”, se arată în sesizare.
Astfel, Curtea Constituțională a stabilit pentru 17 august termenul pentru pronunțarea asupra sesizărilor privind legea integrității.
O sesizare separată asupra actului normativ a fost depusă săptămâna trecută și de mai mulți senatori.
