Ce se întâmplă cu programul Rabla. Ministru: Aplicarea depinde de ce buget va avea AFM. Prioritățile Guvernului
Soarta programului de înnoire a parcului auto din România, „Rabla”, rămâne incertă pentru anul 2026. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a explicat vineri, 13 martie, că lansarea acestuia depinde de bugetul care va fi aprobat pentru Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), prioritare fiind însă proiectele începute prin PNRR şi care au fost mutate la AFM.
Potrivit ministrului, bugetul AFM va fi definitivat în maximum două săptămâni, iar suma totală va fi negociată cu Ministerul Finanţelor.
„În momentul de faţă avem bugetul, care fi dezbătut săptămâna viitoare în Parlament, ne vom duce şi vom susţine acest buget. După aprobarea bugetului vom începe la Ministerul Mediului o negociere cu Ministerul Finanţelor, să vedem exact care este suma maximală care va putea să fie aprobată pentru AFM. Iar eu sper ca, în următoarele maxim două săptămâni, să avem inclusiv proiectul pentru bugetul AFM.
Dacă bugetul AFM va fi un buget care să treacă să zicem de 2 miliarde, există posibilitatea să poată să fie introduse mai multe tipuri de proiecte, dar va trebui să vedem care este limita maximală care poate să fie suportată, inclusiv să ne atingem ţinta de deficit şi, în acelaşi timp, să putem să avem şi bugetul de la AFM”, a declarat ministrul, într-o conferinţă de presă, citată de Agerpres.
În decembrie 2025, în timpul unei întâlniri cu reprezentanţii Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), premierul Ilie Bolojan a explicat că Rabla va continua, însă la o intensitate semnificativ mai redusă, iar finanţarea acordată de stat va fi corelată cu nivelul producţiei naţionale.
Între 2005 și 2024, prin programele Rabla Clasic și Rabla Plus: au fost casate 1.061.452 de autovehicule și au fost achiziționate 719.999 de mașini noi, dintre care 9.797 plug-in hybrid și 49.716 de mașini complet electrice.
PNRR și Apă-Canal, înainte de Rabla
Potrivit oficialului, vor putea fi alocate fonduri din bugetul AFM şi pentru alte proiecte, dacă vor fi suficiente, însă prioritare sunt cele începute prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi mutate la AFM.
„Noi avem mai multe scenarii pe care le-am cerut. Prioritar pentru noi va fi anul acesta să finalizăm proiectele din PNRR care au fost mutate pe AFN, cele 500 de proiecte care sunt astăzi cu lucrările începute, este esenţial să fie finalizate şi să fie cât de cât, până la finalul anului, puse pe o traiectorie clară.
Apoi, Ministerul Mediului ne dorim să lansăm încă un program pentru apă-canal, pentru că avem procedura de infringement şi în continuare în anul 2026 există enorm de multe comunităţi care nu au apă şi canalizare, deci este necesar să facem şi acest proiect. Dacă vor fi bani suplimentar faţă de acest două priorităţi, vom împărţi după aia banii pentru restul de proiecte”, a mai declarat Buzoianu.
