Ce se întâmplă cu salariile bugetarilor. Bolojan: Avem cheltuieli disproporționat de mari față de posibilitățile acestei țări
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat pe 14 mai, în conferința de presă organizată la Palatul Victoria, după încheierea ședinței de Guvern, că va depune în Parlament un nou proiect de lege pe salarizarea bugetarilor.
Șeful Executivului a precizat că România trebuie să menţină anvelopa salarială la puţin peste 8% din PIB, în contextul angajamentelor privind reducerea deficitului bugetar.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Bolojan anunță noi investiții în infrastructura energetică: Se alocă 150 de milioane euro pentru dezvoltarea instalaţiilor de stocare
„Așa cum știți, avem un angajament asumat de guvernările anterioare de a veni cu o modificare a legii salarizării, astfel încât salariile din sectorul public să fie stabilite în mod transparent.
Astăzi există diferite intervenții de-a lungul anilor, care au însemnat majorări arbitrare în anumite sectoare sau decizii ale instanțelor care au schimbat sistemele de salarizare.
Este necesară, de asemenea, o corelare a salarizării din sectorul bugetar cu productivitatea, o echitate în acest sector și un nivel de salarizare care să țină cont de posibilitățile reale ale economiei noastre și de contextul în care ne aflăm.
Astăzi avem, indiferent ce s-ar spune, cheltuieli salariale într-o anvelopă totală, ca să ne înțelegem bine, disproporționat de mari față de posibilitățile acestei țări, raportat la veniturile bugetare pe care le avem.
Constrângerile pe care le avem țin de păstrarea unui procent al anvelopei salariale, ca pondere din PIB-ul României, care să se situeze foarte puțin peste 8% din PIB. Astăzi avem 8,1% din PIB și, deci, nu vom putea avea o pondere mai mare a acestei anvelope în anii următori, pentru că, efectiv, nu ne putem permite. Nu pentru că cineva nu vrea, ci pentru că altfel am intra într-o fundătură. Astăzi, de exemplu, avem aproximativ 166 de miliarde de lei total cheltuieli salariale în sectorul public, ceea ce reprezintă 8,1% din datele comunicate de Ministerul de Finanțe”, explică Bolojan.
Dobânzile pe care le plătim în 2026 reprezintă aproape 3% din PIB-ul României, deci undeva în jur de 60 de miliarde de lei, subliniază premierul. În aceste condiţii, totul ține de angajamentele României privind reducerea deficitului bugetar și de constrângerile pe care le avem ca țară.
Oficialul a precizat că sunt posibile două variante în contextul dat.
Variantele identificate de Bolojan
Premierul a pledat ca noua lege a salarizării să fie realistă şi corelată cu posibilităţile economiei.
„Creşterea care poate fi făcută începând de anul viitor trebuie să ţină cont de aceste date şi nu avem decât două posibilităţi reale:
- o creştere, o corecţie de amplitudine mică, dacă nu va fi afectat sectorul public,
- dacă se doreşte într-adevăr o amplitudine mai mare, corecţii mai mari, creşteri mai mari, reduceri mai mari de inechităţi, atunci singura soluţie este să reducem baza de cheltuieli publice, deci reducere de personal acolo unde nu se justifică, în aşa fel încât spaţiile eliberate să îţi permită să îi plăteşti mai bine pe cei care lucrează cu adevărat.
Decalajul de salarizare dintre sectorul public şi cel privat se adânceşte. De asemenea, avem creșteri salariale în sectorul public care nu au ținut cont de productivitate și aici se văd tendințele pe care le avem”, susține Ilie Bolojan.
Situația veniturilor din sectorul public
În sectorul public din România, la finalul anului trecut, existau 1,28 milioane de posturi, însă politicile salariale sunt decuplate de dinamica productivităţii muncii.
„România are printre cele mai mici venituri fiscale din ţările UE, dar printre cele mai mari cheltuieli salariale în sectorul bugetar, ca procent din veniturile fiscale”, punctează Bolojan.
Conform datelor, în România veniturile publice reprezintă 30% din PIB, în condiţiile în care valoarea medie la nivelul ţărilor europene este 40%.
„Deci venituri mai mici decât celelalte ţări europene din PIB. Cheltuieli de personal, din venituri, în pondere destul de mare. Astăzi, practic din fiecare leu care se colectează în România, 39% acoperă salariile din sectorul bugetar”, explică premierul interimar.
Ilie Bolojan a menționat că legislaţia privind salarizarea face parte dintre reformele care vor necesita negocieri şi discuţii atât în spaţiul public, dar şi cu Comisia Europeană.
