China caută un nou motor de creștere. Problema este că populația nu vrea să cheltuie
Problemele economice ale Chinei continuă să se adâncească. Criza imobiliară intră în al cincilea an, investițiile încetinesc, iar consumatorii chinezi sunt tot mai reticenți să cheltuie. În aceste condiții, planul Beijingului de a transforma cererea internă într-un nou motor de creștere întâmpină dificultăți tot mai mari. Vânzările cu amănuntul au scăzut pentru prima dată în ultimii peste trei ani, un nou semnal că populația rămâne prudentă, în ciuda eforturilor Beijingului de a stimula consumul.
Vânzările cu amănuntul, principalul indicator al consumului populației, au scăzut în mai cu 0,6%, pentru prima dată din decembrie 2022, potrivit Reuters. Evoluția contrazice așteptările economiștilor, care se așteptau, în cel mai rău caz, la stagnarea retailului.
Slăbirea cererii este vizibilă și în sectorul auto. Vânzările de automobile din China au scăzut pentru a opta lună la rând în mai, iar problemele din acest sector ar putea persista până la sfârșitul anului.
Reuters mai notează că impactul programelor guvernamentale de tip „Rabla”, care încurajează populația să înlocuiască automobilele și electrocasnicele vechi, începe să se estompeze, pe măsură ce consumatorii devin tot mai prudenți.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
România, ultima din UE la finanțarea prin credite. Firmele au găsit alte surse pentru a se împrumuta
Vechile metode nu mai funcționează
Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât vechile motoare ale creșterii economice încep să se gripeze sau se află deja în criză.
Investițiile în active fixe, indicatorul care măsoară banii direcționați către fabrici, infrastructură, construcții și echipamente industriale, au scăzut cu 4,1% în primele cinci luni ale anului. Aceasta este cea mai slabă evoluție de la începutul pandemiei de Covid, potrivit Financial Times.
Sectorul imobiliar, care timp de două decenii a reprezentat unul dintre principalii piloni ai economiei chineze, continuă să se afunde în criză. Investițiile imobiliare au coborât cu 16,2% în primele cinci luni ale anului, în timp ce indicatorii privind vânzările de locuințe și construcțiile noi se deterioriorează tot mai mult. Datele arată că prețurile locuințelor noi au scăzut din nou în luna mai, declinul pieței imobiliare intrând deja în al cincilea an.
Aceste evoluții scot la iveală o problemă pe care autoritățile chineze încearcă să o rezolve de mai bine de un deceniu. Beijingul este sub presiune să găsească noi surse de creștere economică, într-un moment în care investițiile și sectorul imobiliar nu mai pot susține economia ca în trecut.
Guvernul chinez caută soluții
Președintele chinez Xi Jinping a identificat consumul drept una dintre prioritățile economice ale acestui an. Beijingul speră că populația va compensa măcar parțial încetinirea investițiilor și criza prelungită din sectorul imobiliar. Problema este că exact modelul economic care a transformat China în a doua economie a lumii îngreunează acum această tranziție.
Timp de aproape trei decenii, creșterea Chinei a fost alimentată de investiții masive în infrastructură, industrie și imobiliare. Administrațiile locale s-au împrumutat masiv pentru a construi drumuri, poduri, căi ferate și cartiere întregi de locuințe. Modelul a funcționat suficient de bine pentru a transforma China în cea mai mare putere industrială a lumii și pentru a ridica nivelul de trai pentru sute de milioane de oameni.
Însă, în timp, economia a devenit dependentă de investiții și de producție industrială. Astăzi, când piața imobiliară se contractă, iar investițiile generează randamente tot mai mici, Beijingul încearcă să mute accentul pe consum. Numai că această schimbare este mai dificilă decât pare.
Criza imobiliară a afectat direct încrederea gospodăriilor. Pentru milioane de chinezi, locuința reprezenta principala investiție și cea mai importantă formă de acumulare a averii. Scăderea prețurilor a redus sentimentul de prosperitate și a făcut populația mai prudentă în privința cheltuielilor.
The Economist observă că mulți consumatori continuă să fie marcați de experiența pandemiei și de prăbușirea pieței imobiliare. În plus, existența unei plase de siguranță socială relativ limitate îi determină pe mulți să rămână precauți și să economisească mai mult.
În paralel cu încercarea, nereușită până acum, de a se face din consum noul pol de creștere, Beijingul încearcă să construiască și un nou motor industrial. Inteligența artificială, semiconductorii, robotica și automobilele electrice au devenit noile priorități industriale ale Chinei.
Mai mult pe acest subiect: China își extinde puterile de a bloca și anula investiții externe în sectoare sensibile
Ce urmează pentru economia chineză
Succesul nu este însă garantat. Multe dintre proiecte, unele finanțate cu miliarde de autoritâțile locale, nu reușesc să genereze suficiente locuri de muncă sau venituri pentru a justifica costurile. În plus, competiția acerbă dintre companiile chineze reduce profitabilitatea, iar numărul firmelor industriale care înregistrează pierderi a ajuns la niveluri record.
Pentru moment, exporturile continuă să susțină economia. Reuters notează că livrările externe rămân surprinzător de rezistente, după un avans de 19% în luna mai.
Însă această dependență de piețele externe creează alte probleme. Cu cât China exportă mai mult pentru a compensa slăbiciunea cererii interne, cu atât cresc tensiunile comerciale cu Statele Unite și Uniunea Europeană.
Semnele se văd deja în Europa. Liderii UE au discutat joi despre impactul importurilor din China asupra industriei europene. Potrivit datelor prezentate de Ursula von der Leyen, deficitul comercial al Uniunii Europene în relația cu China a ajuns la aproximativ un miliard de euro pe zi. Iar acesta este unul dintre efectele directe ale modelului economic chinez bazat pe producție și exporturi.
Șefii de stat și de guvern au evitat deocamdată o confruntare comercială directă cu Beijingul, potrivit Financial Times. Mai multe state membre se tem de represalii, după ce China a răspuns la taxele vamale europene pe automobilele electrice cu măsuri împotriva exporturilor de produse agroalimentare și vin ale Uniunii.
Citește și: Vânzările de vehicule electrice din Europa sunt dominate de producătorii chinezi. Ce cotă de piață dețin
