Comisia Europeană vrea locuințe accesibile pentru cetățenii UE. Specialist: Impactul este evident, însă nu garantat
Comisia Europeană a lansat recent un plan prin care dorește să combată criza locuințelor la nivelul spațiului comunitar.
Inițiativa a venit din necesitatea de a oferi cetățenilor Uniunii Europene (UE) case la preţuri accesibile, în contextul în care valoarea imobiliarelor a crescut puternic în ultimul deceniu. Prin urmare, Comisia va sprijini statele membre să se axează pe:
- creşterea ofertei de locuinţe,
- stimularea investiţiilor şi a reformelor,
- abordarea problemei închirierilor pe termen scurt în zonele aflate în dificultate locativă.
Bugetul dedicat investițiilor în sectorul imobiliar se ridică la 43 de miliarde euro, bani care vor fi alocați sub formă de granturi către statele membre. Principalii beneficiari ai programului sunt tinerii, studenții, persoanele cu venituri mici, grupurile defavorizate și lucrătorii esențiali.
„Acest plan stabileşte acţiuni concrete pentru a face locuinţele mai accesibile ca preţ. Imobilele nu sunt doar o marfă, ci reprezintă un drept fundamental. Trebuie să mobilizăm fiecare euro şi să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a ne asigura că în Europa toată lumea îşi poate permite un loc decent pe care să îl numească acasă”, susține Comisarul pentru energie şi locuinţe, Dan Jorgensen.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
70% din păcănele au dispărut. Pierderile din economie trec de un miliard de euro
Criza locuinţelor afectează mobilitatea forţei de muncă, accesul la educaţie, formare profesională dar și competitivitatea UE. Milioane de europeni se regăsesc în această situație.
Locuinţa, o prioritate la nivel european
Contactat de DigiEconomic pentru a oferi un punct de vedere pe tema noului program locativ dorit de Bruxelles, Robert Lupițu, specialist în relații internaționale, ne-a explicat cum s-ar putea materializa acest proiect:
„În contextul unei crize acute a locuirii la nivel european, marcată de explozia prețurilor și de acces tot mai dificil la locuințe pentru milioane de cetățeni, primul plan pentru locuințe lansat de Comisia Europeană reprezintă un semnal politic important și o recunoaștere clară a dimensiunii structurale a acestei probleme. Este, în egală măsură, și o avansare a măsurilor asumate de Comisie în programul său de priorități pentru mandatul 2024-2029.
Deși atenția cade pe injecția financiară de 43 de miliarde de euro pentru această prioritate, planul european pentru locuințe la prețuri accesibile nu va funcționa ca un program clasic care să distribuie fonduri către statele membre, ci ca un mecanism de mobilizare și atragere a investițiilor.
Astfel, nu ne așteptăm la un buget unic care să fie divizat ulterior în tranșe egale între cele 27 de state membre, ci vedem o mai degrabă o abordare de atragere a finanțărilor publice și private prin instrumente europene de finanțare, precum cele de care dispun Banca Europeană de Investiții, Invest UE și viitoare platforme de investiții dedicate locuirii”.
Specialistul atrage atenția că odată cu investițiile în imobiliare va crește și cererea în sectorul construcțiilor.
„Din acest punct de vedere, pare că asistăm la un mecanism de stimulare a construirii mai multor locuințe. Astfel, volumul de alocări pentru state membre precum România ar putea depinde de capacitatea autorităților de a pregăti proiecte eligibile. Am putea asista, deci, la un mecanism competitiv care să includă și criterii legate de sustenabilitate, mediu, eficiență energetică sau conceptul de Bauhaus european”, subliniază Robert Lupițu.
O nouă provocare pentru România
Programul acoperă o paletă largă de beneficiari, însă implementarea sa corectă va depinde de statele membre. În cazul României, situația bugetară precară adaugă un nou strat de dificultate.
„Aceste tipuri de proiecte eligibile ne conduc și spre beneficiarii vizați, fie că vorbim despre locuințe sociale pentru persoane cu venituri mici sau despre locuințe pentru tineri și studenți. De aceea, planul specifică faptul că abordează un patrulater de provocări și probleme: creșterea ofertei de locuințe, stimularea investițiilor și a reformelor, abordarea problemei închirierilor pe termen scurt în zonele aflate în dificultate locativă și sprijinirea celor mai afectate categorii sociale.
Pentru România, impactul potențial este, evident, semnificativ, dar nu unul garantat. În contextul actual, marcat de constrângeri fiscale și de presiuni bugetare, acest plan poate oferi o alternativă la finanțarea exclusiv din bugetul de stat, precum programul Prima Casă/ Noua Casă, sau alte forme de proiecte sociale. Dar reușita va depinde, ca și în cazul multor alte programe europene, de capacitatea României de a respecta criteriile și a utiliza banii, investițiile sau schemele de garantare ce sunt puse la dispoziție”, explică Robert Lupițu.
Ce se întâmplă cu prețurile
După creșteri succesive, valoarea zonelor rezidențiale a stagnat, însă cererea va impulsiona în final prețul solicitat de proprietari.
„Din perspectiva pieței imobiliare, planul european ar putea contribui la temperarea presiunii pe chirii și a prețurilor ridicate în domeniul închirierii, în special în marile centre universitare și economice. Cu toate acestea, ar trebui să fim rezervați în a ne aștepta la o scădere a prețurilor, având în vedere investițiile private în construcții, creșterea nivelului de trai, dar și a costurilor, și tratarea domeniului imobiliar ca un plasament sau o siguranță investițională de către cumpărători.
De aceea, va rămâne un semn de întrebare dacă implementarea acestui plan va corecta dezechilibre din piață și este corect și prudent să ne așteptăm ca planul Comisiei să nu rezolve automat criza locuirii, ci să-l tratăm ca un cadru de sprijin prin care autoritățile să se asigure că sunt din ce în ce mai puțini oameni care rămân în urmă în ceea ce privește accesul la un nivel de trai cel puțin decent”, conchide Robert Lupițu.
