Consultările pe legea salarizării continuă. Oficial: Unele grile nu sunt încă așezate corect. Nu desfășurăm negocieri salariale
Consultările privind noua lege a salarizării unitare continuă în această săptămână, după ce aproape 100 de reprezentanți ai instituțiilor publice, sindicatelor și familiilor ocupaționale au participat deja la primele discuții organizate de Ministerul Muncii. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a transmis duminică, 31 mai, că proiectul aflat în dezbatere conține probleme care trebuie corectate, însă a subliniat că actualul proces nu reprezintă o negociere salarială.
„Am găsit probleme reale. Unele grile nu sunt încă așezate corect. Există situații care trebuie reanalizate. Există soluții care trebuie ajustate. Și există întrebări legitime la care oamenii așteaptă răspunsuri”, a scris oficialul, pe Facebook.
Potrivit acestuia, în ultimele zile au avut loc sesiuni de informare cu instituțiile publice și partenerii sociali, urmate de consultări cu reprezentanții din sănătate, cultură, educație, instituții autofinanțate, apărare și ordine publică.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Prima zi de înscrieri în Programul FIV 2026. Care sunt condițiile și ce trebuie să conțină dosarul
Legea trebuie adoptată până la 31 august
Dragoș Pîslaru a reamintit că noua lege a salarizării reprezintă unul dintre jaloanele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar termenul pentru adoptare și implementare este 31 august.
Adoptarea legii până în vara acestui an este un jalon esențial, de care depinde accesarea a peste 700 de milioane de euro.
„Realitatea este că aceste discuții ar fi trebuit purtate cu mult timp în urmă. Dacă legea ar fi intrat în vigoare în 2023, așa cum fusese prevăzut inițial, România ar fi avut la dispoziție resurse bugetare semnificativ mai mari pentru a absorbi dezechilibrele și pentru a gestiona tranziția către noul sistem.
Astăzi lucrăm într-un context complet diferit. România trebuie să reducă deficitul bugetar, să gestioneze constrângeri fiscale semnificative și să recupereze întârzieri majore în implementarea PNRR. În același timp, ne confruntăm cu riscul pierderii unor fonduri europene importante dacă reformele asumate nu sunt finalizate la timp. Legea salarizării este una dintre aceste reforme și trebuie adoptată și pusă în aplicare până la 31 august. Din acest motiv, este important să spun foarte clar ce facem și ce nu facem”, a mai scris oficialul.
Te-ar putea interesa și IMM-urile critică noua lege a salarizării și avertizează că statul riscă să rămână fără specialiști
Acesta a precizat că proiectul poate fi ajustat în urma observațiilor primite, însă a insistat că scopul consultărilor nu este negocierea unor majorări salariale.
„Corectăm tot ceea ce poate fi corectat. Ascultăm toate observațiile. Analizăm toate propunerile. Încercăm să livrăm cea mai bună variantă posibilă în timpul disponibil.
Dar nu desfășurăm negocieri salariale. Nu acesta este rolul acestei legi și nu acesta este momentul. Legea salarizării trebuie să stabilească reguli echitabile, coerente și predictibile pentru întregul sistem public. Ea nu poate rezolva, într-un singur act normativ, toate nemulțumirile acumulate în ultimii ani”, a adăugat Pîslaru.
Peste jumătate dintre sporuri ar urma să dispară
Unul dintre cele mai sensibile subiecte discutate în cadrul consultărilor este cel al sporurilor acordate în sectorul public.
Potrivit ministrului, proiectul aflat în dezbatere elimină peste jumătate dintre sporurile existente în prezent, în încercarea de a simplifica sistemul și de a-l face mai transparent.
În prezent, în administrația publică există 151 de tipuri de sporuri, iar planul autorităților este eliminarea a 87 dintre acestea. Totodată, acestea vor fi limitate la maximum 20% din salariul de bază.
„Sistemul actual a acumulat, de-a lungul timpului, un număr foarte mare de sporuri și excepții. Proiectul aflat în consultare elimină peste jumătate dintre sporurile existente, ceea ce reprezintă un pas important către un sistem mai simplu, mai transparent și mai ușor de înțeles pentru cetățeni. În același timp, simplificarea nu trebuie confundată cu ignorarea unor responsabilități reale.”
Totuși, ministrul a atras atenția că unele sporuri trebuie analizate separat. El a dat exemplul indemnizației de dirigenție din învățământ, despre care consideră că nu poate fi eliminată fără o evaluare atentă a responsabilităților suplimentare asumate de cadrele didactice.
„Consultările au adus în discuție și alte aspecte care depășesc o analiză strict tehnică. De la raporturile dintre diferite categorii profesionale până la salarizarea funcțiilor de demnitate publică, există subiecte care nu pot fi rezolvate exclusiv prin formule și coeficienți. Acestea țin de modul în care societatea românească înțelege responsabilitatea, reprezentarea și serviciul public și necesită o dezbatere mai amplă decât cea pe care o poate purta o echipă tehnică într-un interval de câteva săptămâni”, se mai arată în postare.
Urmează consultările cu administrația, diplomația și justiția
În această săptămână, consultările vor continua cu reprezentanții administrației publice centrale și locale, ai Ministerului Afacerilor Externe, ai corpului diplomatic și ai sistemului de justiție.
Miercuri sunt programate discuții cu ministerele, autoritățile publice centrale, structurile asociative ale administrației publice locale și reprezentanții diplomației, iar joi vor avea loc consultări cu Ministerul Justiției, organizațiile sindicale din sistemul judiciar, Parlamentul și Administrația Prezidențială.
