Costuri mai mari, birocrație și risc de blocaj: de ce IMM-urile spun „nu” noii ordonanțe privind muncitorii străini
România se confruntă de ani buni cu un deficit major de forță de muncă, iar pentru multe întreprinderi mici și mijlocii soluția a venit din afara granițelor. Astfel, orice modificare legislativă care afectează recrutarea muncitorilor străini are un impact direct asupra economiei reale. În acest context, IMM România trage un semnal de alarmă privind un nou proiect de ordonanță de urgență, despre care spune că riscă să blocheze recrutarea legală și să crească semnificativ costurile pentru firmele românești.
Proiectul de act normativ introduce o serie de obligații noi atât pentru angajatorii români, cât și pentru agențiile de plasare a forței de muncă străine. Printre cele mai importante prevederi se numără înregistrarea obligatorie a angajatorilor care recrutează cetățeni străini, condiționarea procesului de recrutare de existența Listei ocupațiilor deficitare și introducerea cererii unice pentru obținerea dreptului de muncă și ședere.
Citește și: Guvernul poate schimba regulile pentru muncitorii străini. Ce prevede noua OUG
Un element central al OUG este condiționarea recrutării muncitorilor din afara UE de Lista ocupațiilor deficitare. Aceasta urmează să fie actualizată periodic, însă IMM România atrage atenția că procesul poate dura până la șase luni, timp în care angajatorii nu pot continua recrutările.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Petrolul trece de 107 dolari/baril. „Din această săptămână, sunt șanse ca litrul de benzină să fie 10 lei și 11 lei cel de motorină”
Proiectul de OUG prevede în mod explicit obligația angajatorilor de a suporta costuri suplimentare legate de recrutarea muncitorilor străini. Printre acestea se numără cheltuielile de transport internațional, costurile administrative din țara de origine și constituirea unei garanții pentru repatriere.
Una dintre cele mai controversate prevederi este introducerea obligației ca agențiile de plasare a forței de muncă străine să constituie un depozit de garanție în valoare de 200.000 de euro. Acest depozit este justificat de autorități ca mecanism de protecție, însă mediul de afaceri avertizează că măsura va elimina agențiile mici și mijlocii de pe piață. În practică, costurile generate de această garanție ar urma să fie transferate către angajatori, majoritatea fiind IMM-uri.
O poziție fermă a mediului de afaceri
În urma ședinței Colegiului Național al IMM România de miercuri, 13 ianuarie, la care au participat 60 de președinți ai organizațiilor patronale, confederația patronală reprezentativă la nivel național și european și-a exprimat opoziția față de forma actuală a Ordonanței de Urgență privind înregistrarea și obligațiile angajatorilor de străini, precum și autorizarea agențiilor de plasare pe piața muncii din România.
IMM România consideră că proiectul de act normativ îngreunează recrutarea forței de muncă străine, de care IMM-urile au nevoie reală și pe care nu o pot găsi pe piața internă. În plus, noile prevederi duc la creșteri importante de costuri, care vor fi suportate integral de angajatori, cu riscul real de a descuraja recrutarea legală și de a afecta activitatea economică.
Reprezentanții IMM-urilor susțin necesitatea unei legislații care să faciliteze accesul la muncitori din afara UE, cu termene de procesare reduse și costuri administrative cât mai mici. În condițiile în care firmele suportă integral cheltuielile și riscurile acestui proces, mediul de afaceri cere predictibilitate și protecție, inclusiv prin garantarea menținerii raportului de muncă pentru o perioadă de minimum doi ani.
Lista ocupațiilor deficitare, un obstacol în plus
Unul dintre punctele criticate este menținerea Listei ocupațiilor deficitare. IMM România solicită eliminarea acesteia, avertizând că, în forma actuală, firmele pot fi obligate să aștepte până la șase luni pentru actualizarea listei, fără nicio garanție că nevoile reale ale economiei vor fi reflectate.
Această situație afectează în special afacerile inovative, de nișă sau proiectele care necesită competențe foarte specifice, care riscă să nu mai poată fi dezvoltate în România din lipsa resursei umane adecvate.
IMM România se opune prevederilor care obligă firmele românești să suporte costurile de transport ale muncitorilor străini și eventualele comisioane percepute de agențiile din țările de origine. Confederația solicită ca angajatorii să fie responsabili doar pentru costurile rezonabile ale procesului de recrutare, fără a li se transfera obligații financiare care nu țin de responsabilitatea lor.
Un alt punct sensibil este termenul de aplicare a noii legislații. Proiectul de OUG prevede o perioadă de doar o lună, considerată insuficientă pentru procesarea dosarelor depuse conform legislației actuale. IMM România cere o perioadă de tranziție mai lungă, care să evite blocajele administrative și pierderile financiare pentru firme.
Proiectul introduce obligația constituirii unui depozit de garanție de 200.000 de euro pentru agențiile de recrutare. Potrivit IMM România, această măsură va elimina de pe piață agențiile mici și mijlocii, care nu își permit o astfel de garanție, iar costurile vor fi transferate indirect către IMM-uri.
Cât ajunge să coste un muncitor străin
Pentru a ilustra impactul financiar real, IMM România a realizat o simulare pentru recrutarea a 50 de sudori din Vietnam, în noile condiții prevăzute de OUG. Costul lunar suportat integral de un IMM ar ajunge la aproximativ 3.736 de euro pentru fiecare persoană selectată.
Această sumă include cheltuieli de 86 de euro per candidat pentru deplasarea a două persoane în Vietnam pentru testele practice, 110 euro pentru organizarea testelor, 90 de euro costuri indirecte ale agenției din Vietnam pentru cinci zile de testare, 280 de euro pentru documente, traduceri și analize medicale, 570 de euro pentru obținerea vizei, 600 de euro pentru biletul de avion Vietnam-România și o garanție de repatriere de 2.000 de euro, conform articolului 14 din proiectul de OUG.
Confederația atrage atenția că sistemul de sancționare prevăzut de proiect este excesiv de dur și reflectă o neîncredere a statului față de mediul privat. IMM-urile și agențiile private riscă să fie sancționate pentru fapte ale unor terți, fără a avea mijloace reale de control sau prevenție, ceea ce creează un climat de insecuritate juridică.
Statul transferă responsabilități către mediul privat
IMM România susține că, prin acest proiect, statul își recunoaște implicit incapacitatea de a-și îndeplini propriile atribuții și încearcă să le transfere către sectorul privat. Această abordare distorsionează relațiile comerciale și penalizează operatorii economici pentru obligații care țin de competența autorităților publice.
Aplicarea acestei ordonanțe ar dezavantaja firmele românești în raport cu companiile din alte state membre UE. În Ungaria, de exemplu, recrutarea unui muncitor dintr-o țară terță pentru meserii calificate durează, în mod obișnuit, între 2 și 3 luni, de la selecție până la începerea activității. Acest termen predictibil permite firmelor să își planifice activitatea fără blocaje majore, sprijinite de acorduri bilaterale și mecanisme instituționale eficiente.
IMM România solicită realizarea unui studiu de impact și revizuirea proiectului de lege printr-o consultare reală cu mediul de afaceri. Obiectivul este o legislație echilibrată, predictibilă și adaptată nevoilor reale ale economiei românești, care să sprijine dezvoltarea IMM-urilor, nu să le pună piedici suplimentare.
