Criză de personal în îngrijirea vârstnicilor: mai puțin de unul din cinci angajați a beneficiat de formare
Formarea profesională a celor care lucrează cu persoane vârstnice rămâne insuficientă și neuniformă în România, deși instituțiile din domeniul asistenței sociale consideră dezvoltarea competențelor drept o prioritate. Un raport realizat de Banca Mondială arată că accesul la cursuri este limitat de lipsa banilor, deficitul de personal și organizarea insuficientă a programelor de formare.
Analiza publicată joi, 13 august, face parte din proiectul ADAPT, derulat de Ministerul Muncii, și a urmărit nevoile de formare ale angajaților din serviciile de îngrijire de lungă durată, dar și ale îngrijitorilor informali.
La nivel local, cele 667 de direcții și servicii publice de asistență socială care au participat la analiză au raportat 20.687 de angajați pe posturi ocupate. Dintre aceștia, doar 3.755 au participat la cursuri în perioada 2024-2025, adică aproximativ 18%.
Situația este dificilă și în cazul unor categorii profesionale importante. Doar 29% dintre asistenții sociali și 17,4% dintre asistenții medicali comunitari raportați de instituțiile participante au beneficiat de formare.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
România va produce armament la Sadu după două decenii de pauză. Darău: Înainte creşteau copaci, acum ne consolidăm industria de apărare
În cazul celor 773 de asistenți personali profesioniști raportați de direcțiile județene de asistență socială, proporția celor care au urmat cursuri a fost de sub 15%.
Puține instituții au planuri de formare
Problema apare și la nivelul instituțiilor care ar trebui să organizeze și să susțină formarea angajaților.
Dintre cele 46 de Direcții Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului care au răspuns la chestionar, doar 18, adică 38,3%, aveau un plan de formare pentru perioada 2026-2027. În același timp, 36 dintre acestea nu organizaseră, în ultimii doi ani, niciun curs dedicat exclusiv propriului personal pentru îngrijirea persoanelor vârstnice.
Datele sunt cu atât mai relevante cu cât managerii consideră formarea profesională foarte importantă. Aceasta a primit un scor mediu de 9,71 din 10 în cazul managerilor direcțiilor județene și de 9,28 din 10 în cazul celor care coordonează serviciile publice de asistență socială la nivel local.
Raportul constată astfel o diferență importantă între importanța acordată formării și accesul efectiv la cursuri.
Ce competențe sunt considerate prioritare
Nevoile de formare identificate în raport vizează activități direct legate de siguranța și autonomia persoanelor vârstnice.
Printre prioritățile indicate de managerii serviciilor sociale se află prevenirea căderilor, mobilitatea și sprijinul fizic, primul ajutor și monitorizarea stării de sănătate.
Pentru personalul de specialitate sunt necesare, de asemenea, competențe privind tehnicile de transfer și mobilitate, nutriția, igiena și gestionarea situațiilor de urgență. Raportul indică și nevoia de pregătire pentru comunicarea cu persoanele cu declin cognitiv, gestionarea comportamentelor dificile, relația cu familia și prevenirea abuzului.
O altă categorie în creștere este cea a competențelor digitale, de la utilizarea registrelor electronice și documentarea activității până la folosirea responsabilă a unor instrumente bazate pe inteligență artificială.
Lipsa banilor și deficitul de personal, printre principalele probleme
Accesul la formare este limitat în primul rând de resursele financiare. Managerii din direcțiile județene au evaluat această problemă la 9,43 din 10, iar cei din serviciile locale la 8,99 din 10.
În plus, o parte importantă din costuri ajunge să fie suportată chiar de angajați. Aproximativ 27% dintre cursurile urmate de personalul direcțiilor județene și 26% dintre cele urmate de personalul serviciilor locale au fost plătite direct de angajați.
Un alt obstacol este lipsa oportunităților identificate de angajator. Aceasta a fost indicată de 32,6% dintre respondenții din direcțiile județene și de 22,3% dintre cei din serviciile locale.
Deficitul de personal complică suplimentar situația. Aproape 16% dintre posturile raportate la nivelul serviciilor publice locale sunt vacante, iar 23 de servicii publice de asistență socială, toate din mediul rural, au declarat că nu au niciun angajat.
Îngrijitorii informali au și ei nevoie de pregătire
Raportul atrage atenția și asupra persoanelor care îngrijesc membri vârstnici ai familiei fără să facă parte din sistemul formal de servicii sociale.
Mulți dintre acești îngrijitori învață prin observație, încercare și eroare sau din surse online, deși ajung să administreze tratamente, să urmărească simptome și să reacționeze în situații de urgență.
Pentru ei, raportul recomandă forme de pregătire scurte și practice, inclusiv în domenii precum mobilitatea, igiena, demența, administrarea medicației, prevenirea căderilor, comunicarea și drepturile persoanelor îngrijite.
Banca Mondială recomandă un sistem național de formare
Una dintre principalele recomandări ale raportului este trecerea de la cursuri organizate punctual la un sistem național, coerent și predictibil de dezvoltare profesională.
Propunerea vizează un program integrat, cu un curriculum comun și module adaptate fiecărei categorii de personal, de la manageri și specialiști până la personalul de îngrijire și îngrijitorii informali.
Raportul recomandă și extinderea formelor flexibile de învățare, precum cursurile online, modulele video, sesiunile hibride, mentoratul și comunitățile de practică.
Raportul de diagnostic privind nevoile de formare ale forței de muncă din domeniul îngrijirii de lungă durată din România a fost realizat de Banca Mondială în cadrul proiectului ADAPT, finanțat prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027, din Fondul Social European Plus.
Citește și Verde la angajări în sistemul public de sănătate: Parlamentul adoptă proiectul pe reforma sanitară
