Cum funcționează acordul de pensii România-SUA și cum sunt recunoscute perioadele lucrate în ambele țări
Românii care au lucrat atât în România, cât și în Statele Unite pot, începând cu 1 septembrie 2026, să își cumuleze perioadele de asigurare pentru a îndeplini condițiile necesare obținerii unei pensii. Acordul bilateral de securitate socială nu înseamnă însă că pensiile din cele două state se „adună” într-o singură prestație: fiecare țară stabilește și plătește partea care îi revine, în funcție de perioadele de contribuție realizate în propriul sistem.
Ambasada SUA la București a anunțat pe 4 septembrie intrarea oficială în vigoare a acordului, semnat inițial la București la 23 martie 2023, după finalizarea procedurilor de ratificare și implementare. Documentul se aplică sistemului public de pensii din România și programului federal american Old-Age, Survivors, and Disability Insurance (OASDI) și acoperă prestațiile pentru limită de vârstă, urmași și invaliditate.
Pe scurt, acordul oferă:
- Eliminarea dublei taxări: Angajatorii și angajații nu vor mai plăti contribuții la asigurările sociale în ambele țări pentru aceeași perioadă de muncă.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Luca Niculescu vizează eliminarea IMCA de la 1 ianuarie 2027: „Descurajează investițiile și afectează competitivitatea companiilor”
- Protecția lucrătorilor detașați temporar: Lucrătorii transferați temporar de angajatorul lor pentru a lucra în cealaltă țară pot rămâne acoperiți exclusiv de sistemul de asigurări sociale al țării de origine pentru o perioadă de până la 5 ani, evitând astfel contribuțiile către țara gazdă.
- Mobilitate transfrontalieră: Pensionarii, persoanele cu dizabilități și urmașii supraviețuitori pot primi beneficiile la care au dreptul în timp ce locuiesc în oricare dintre cele două țări, fără penalități sau restricții de plată.
Cum se cumulează perioadele lucrate în România și SUA
Principala schimbare este posibilitatea de a lua în calcul perioadele de asigurare realizate în ambele țări atunci când un lucrător nu îndeplinește, separat, condițiile necesare pentru deschiderea dreptului la pensie într-unul dintre sisteme.
De exemplu, dacă o persoană nu are suficient stagiu în România pentru a obține o prestație exclusiv pe baza contribuțiilor plătite aici, România poate lua în calcul și perioadele de asigurare certificate de Statele Unite. Pentru aplicarea mecanismului în România, persoana trebuie să aibă cel puțin un an de asigurare în sistemul românesc.
România va recunoaște trei luni de asigurare pentru fiecare trimestru de asigurare certificat de sistemul american. Dacă SUA certifică patru trimestre într-un an calendaristic, România poate lua în calcul maximum 12 luni pentru anul respectiv. Nu vor fi însă dublate perioadele care au fost deja recunoscute drept perioade de asigurare în România.
Fiecare stat își plătește propria parte
Totalizarea perioadelor de contribuție este utilizată pentru stabilirea dreptului la prestație, însă nu transferă contribuțiile dintr-o țară în alta.
România plătește prestația aferentă perioadelor realizate în sistemul românesc, iar Statele Unite plătesc partea corespunzătoare perioadelor de asigurare realizate în sistemul american.
Acordul stabilește și reguli pentru evitarea situațiilor în care un angajat sau un angajator ar trebui să plătească simultan contribuții sociale în ambele state pentru aceeași activitate. În cazul angajaților detașați temporar în cealaltă țară, aceștia pot rămâne, în anumite condiții, asigurați numai în sistemul statului de origine pentru o perioadă de până la cinci ani.
Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a arătat recent că acordul este relevant atât pentru românii care au lucrat în SUA, inclusiv cei plecați înainte de 1989, cât și pentru cetățenii americani care lucrează sau aleg să se retragă în România.
„Am finalizat în primăvară, alături de echipa MAE și a Departamentului de Stat SUA, implementarea acordului și de la 1 septembrie, după zeci de ani de așteptare, românii și cetățenii americani știu că se pot baza pe parteneriatul dintre țările noastre și când au nevoie să le fie recunoscute drepturile, ca pensia sau activitățile PFA”, a scris Oana Țoiu.
Te-ar putea interesa și Aproape 12.000 de români primesc pensii de serviciu. Cea mai mare pensie medie depășește 25.000 de lei
