Departament de farmaco-economie înființat de CNAS. Instituția întărește controlul asupra fondurilor din sănătate
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) pregătește o serie de schimbări menite să eficientizeze utilizarea fondurilor publice și să modernizeze sistemul de asigurări de sănătate, într-un context în care instituția administrează anual aproximativ 18 miliarde de euro.
Președintele CNAS, Horațiu-Remus Moldovan, a anunțat trei măsuri considerate esențiale pentru creșterea eficienței sistemului: înființarea unui Departament de Farmaco-Economie, consolidarea funcției de audit intern și extinderea colaborării dintre sistemul public și cel privat în cadrul programelor naționale de sănătate.
Consiliul de Administrație al CNAS a aprobat înființarea unui Departament de Farmaco-Economie, care va funcționa în subordinea directă a președintelui instituției și va reuni specialiști din domenii precum medicina, farmacia și economia.
Potrivit lui Horațiu-Remus Moldovan, decizia vine în contextul creșterii accelerate a costurilor cu terapiile inovatoare și al necesității de a fundamenta mai riguros deciziile privind rambursarea medicamentelor.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Bolojan: Românii au redus consumul de energie cu până la 300 MW seara. „Cu mici eforturi, putem trece cu bine peste această perioadă”
„Necesitatea Departamentului de Farmaco-Economie rezultă din evoluţia rapidă a terapiilor inovatoare, din creşterea cheltuielilor cu medicamentele şi din nevoia de a fundamenta deciziile de rambursare a medicamentelor pe dovezi ştiinţifice, rezultate clinice şi criterii economice solide”, a declarat șeful CNAS.
Noua structură va analiza raportul dintre costurile și beneficiile tratamentelor compensate, având rolul de a contribui la optimizarea cheltuielilor și la dezvoltarea unor politici publice bazate pe date și rezultate măsurabile.
Audit extins pentru administrarea unui buget de 18 miliarde de euro
O altă măsură vizează reorganizarea actualei structuri de audit și transformarea acesteia într-o Direcție Națională de Audit Public Intern.
Potrivit conducerii CNAS, consolidarea mecanismelor de control devine esențială în condițiile în care instituția gestionează anual fonduri de aproximativ 18 miliarde de euro destinate sistemului de sănătate.
„Funcţia de audit trebuie să aibă capacitatea necesară pentru a evalua eficienţa utilizării resurselor, pentru a identifica vulnerabilităţi şi pentru a formula recomandări care să contribuie la îmbunătăţirea continuă a activităţii CNAS şi a caselor de asigurări de sănătate”, a explicat Moldovan.
Măsura vine într-un moment în care presiunile asupra bugetului sănătății sunt în creștere, iar autoritățile caută soluții pentru o utilizare mai eficientă a resurselor publice.
Sistemul privat ar putea prelua mai multe servicii finanțate de stat
Cea de-a treia direcție de reformă urmărește consolidarea complementarității dintre sistemul public și cel privat.
În acest sens, CNAS a publicat în transparență decizională un proiect de ordin care stabilește criterii clare pentru situațiile în care furnizorii publici nu mai pot acoperi integral cererea de servicii medicale.
Potrivit instituției, atunci când capacitatea spitalelor sau clinicilor publice este depășită, pacienții ar putea beneficia mai rapid de servicii furnizate de operatori privați, dar finanțate prin programele naționale de sănătate.
Măsura vizează în special domenii cu presiune ridicată asupra sistemului, precum oncologia, bolile cardiovasculare, radioterapia sau investigațiile de înaltă performanță, inclusiv PET-CT.
„Atunci când sistemul public nu poate răspunde integral nevoilor pacienţilor, colaborarea cu furnizorii privaţi trebuie activată pe baza unor criterii clare şi verificabile”, a subliniat președintele CNAS.
Cele trei măsuri urmăresc reducerea risipei, creșterea eficienței utilizării fondurilor publice și îmbunătățirea accesului pacienților la tratamente și investigații.
