Dezbatere fiscală în Elveția: populația a respins taxa pe moșteniri, dar un miliardar cere impozite mai dure
Un miliardar elvețian a cerut majorarea taxelor pentru persoanele cu averi foarte mari, la doar o zi după ce Elveția a respins categoric, prin referendum, o taxă de 50% pe moștenirile de peste 50 de milioane de franci elvețieni (aproximativ 53,6 milioane euro).
Alfred Gantner, cofondator al fondului de investiții Partners Group, a declarat într-un interviu pentru Tages-Anzeiger, publicat luni, 1 decembrie, că acumularea accelerată a averilor în mâinile unui număr redus de persoane reprezintă „o problemă globală”.
„Nu se poate ca unii din această țară să dețină averi uriașe, iar alții să nu știe cum își vor plăti asigurarea de sănătate sau chiria”, a spus Gantner, citat de Reuters. El avertizează că, dacă nu apar schimbări, „Elon Musk, Mark Zuckerberg și Fredy Gantner vor acumula mult mai mulți bani în următorii 20 de ani”.
Deși critic față de inegalitatea economică, Gantner nu susține taxele pe moștenire, pe motiv că pot fi ocolite cu ușurință. El propune în schimb o taxare progresivă a averii: 1% pentru active de peste 200 milioane de franci elvețieni, 1,2% pentru averi de peste 500 milioane și 1,5% pentru miliardari.
Gantner ocupă locul 1.045 în clasamentul Forbes al miliardarilor din 2025, cu o avere estimată la 3,5 miliarde de dolari.
Elvețienii au respins taxa pe moșteniri
Elveția a respins categoric, în referendumul din acest weekend, două propuneri majore: introducerea unei taxe climatice pe marile moșteniri și înlocuirea serviciului militar cu un serviciu civic obligatoriu pentru toți cetățenii.
Peste 78% dintre alegători au respins propunerea de a introduce o taxă de 50% pe moștenirile de peste 50 de milioane de franci elvețieni (circa 53,6 milioane euro), măsură ce ar fi generat, potrivit inițiatorilor, aproximativ 6 miliarde de franci elvețieni pe an (6,4 miliarde de euro) pentru finanțarea tranziției climatice, scriu DW și Euronews.com.
Măsura ar fi reprezentat o ruptură majoră de tradiția fiscală a Elveției, una dintre cele mai competitive și descentralizate din lume. Deși doar circa 2.500 de gospodării ar fi fost afectate, guvernul federal și mediul de afaceri au avertizat că o astfel de taxă ar putea reduce atractivitatea Elveției pentru capitalul internațional, ar putea determina relocarea unor companii și persoane cu averi mari și ar complica moștenirea în familii.
De altfel, numeroși investitori analizează deja posibilitatea mutării activităților în alte jurisdicții, în eventualitatea unor dezbateri fiscale similare în viitor.
Într-un vot separat, 84,2% dintre alegători au respins introducerea unui serviciu civic obligatoriu pentru toți tinerii, indiferent de gen.
Elveția organizează referendumuri de patru ori pe an, sistemul său de democrație directă permițând cetățenilor să decidă în mod frecvent asupra politicilor fiscale, sociale și economice.
