Diaspora, „investitorul din umbră”. Românii din străinătate au trimis acasă circa 60 de miliarde de euro în ultimul deceniu
Remiterile personale rămân una dintre cele mai importante surse de finanțare externă pentru economia României, comparabile ca impact cu investițiile străine directe sau fondurile europene. Datele publicate de Banca Națională a României (BNR) arată că, din 2013 până la jumătatea anului 2025, românii din afara țării au trimis acasă aproximativ 60 de miliarde de euro.
„Povestea generală a remiterilor, a cifrei agregate ce are în spate aceste transferuri, este la fel de importantă precum cea a investițiilor străine directe sau a fondurilor europene”, scrie vineri, 19 decembrie, Cristian Popa, membru în board-ul BNR, pe LinkedIn.
Ce sunt remiterile și de ce contează pentru economie
În termeni simpli, remiterile personale reprezintă transferuri private, voluntare, realizate între persoane din țări diferite. Acestea includ atât sumele trimise de românii plecați la muncă în străinătate către familiile rămase în țară, cât și veniturile nete ale celor care lucrează peste graniță pe perioade mai scurte de un an.
Statistic, aceste fluxuri apar atât ca încasări, cât și ca plăți externe. Pentru România, timp de mai bine de un deceniu, balanța a fost clar pozitivă, remiterile funcționând ca un amortizor economic, care a susținut consumul, investițiile și finanțarea deficitului extern.
„În cazul României, de mai bine de un deceniu, aceste sume au atenuat șocuri și au susținut consumul și investițiile”, explică Cristian Popa.
Aproape 7 miliarde de euro într-un singur an
Numai în 2024, românii din străinătate au trimis în țară aproximativ 6,7 miliarde de euro, echivalentul a circa 2% din PIB. Suma este de două ori și jumătate mai mare decât cea înregistrată în urmă cu un deceniu, pe fondul creșterii numărului de emigranți și al veniturilor obținute de aceștia.
În același timp, plățile externe, adică banii trimiși din România către nerezidenți, au ajuns la aproximativ 1,7 miliarde de euro în 2024, cu aproape 60% peste nivelul din anul anterior. Per ansamblu, rezultă un sold net pozitiv de aproximativ 5 miliarde de euro.
Datele din prima jumătate a anului 2025 indică însă o schimbare de ritm. Încasările încetinesc, iar plățile externe continuă să crească. Pe baza tendințelor istorice și a sezonalității, BNR estimează o posibilă scădere a remiterilor nete în acest an.
„Această evoluție se explică probabil prin incertitudinile economice globale, creșterea costului vieții și prin faptul că mulți români și-au mutat familiile în străinătate, reducând nevoia de a trimite bani acasă”, arată Cristian Popa.
Regatul Unit și Germania, în topul surselor de bani
Din punct de vedere geografic, aproape jumătate din remiterile personale către România provin din Regatul Unit și Germania. Deși diaspora din Marea Britanie este numeric mai mică decât cea din Italia, Spania sau Franța, contribuția financiară este mai mare.
„Față de acum un deceniu, nivelul remiterilor din Regatul Unit este de aproximativ zece ori mai mare”, subliniază reprezentantul BNR, explicând această evoluție prin deschiderea pieței muncii britanice după 2014 și prin veniturile medii mai ridicate.
Un alt exemplu notabil este Irlanda, unde o comunitate relativ mică de români trimite sume semnificative, semn al nivelului ridicat de salarizare.
România, tot mai mult și țară de origine a remiterilor
Pe de altă parte, România nu mai este doar beneficiar al remiterilor, ci și țară de origine a acestora. În ultimii cinci ani, banii trimiși din România către exterior au crescut de peste patru ori, de la sub 400 de milioane de euro în 2019, la aproape 1,7 miliarde de euro în 2024.
Raportul dintre încasări și plăți s-a redus semnificativ, de la 14:1 în 2019 la aproximativ 4:1 în 2024, pe fondul creșterii numărului de lucrători străini din economie.
„Fără ei, economia României ar fi mai mică și traiul mai scump. Beneficiile nu pot fi contestate”, afirmă Cristian Popa.
Contrar percepției publice, doar o singură țară asiatică apare în top 10 destinații ale remiterilor din România: Nepal. Plățile către această țară reprezintă circa 7,3% din total, deși au crescut cu aproximativ 70% față de anul anterior, în linie cu numărul tot mai mare de lucrători non-UE.
Menținerea plafonului oficial de 100.000 de lucrători non-UE admiși anual a contribuit la accelerarea acestor ieșiri de capital, trend care este așteptat să continue.
Impact social și macroeconomic
La nivel microeconomic, remiterile reprezintă o sursă vitală de venit pentru sute de mii de familii, acoperind cheltuieli de trai, educație și sănătate. În comunitățile cu mulți emigranți, acestea contribuie la reducerea sărăciei, renovarea locuințelor și chiar la apariția unor mici afaceri.
La nivel macroeconomic, remiterile sprijină finanțarea deficitului de cont curent și contribuie la stabilitatea monedei naționale, deși o parte din bani alimentează ulterior importurile.
„Fără aceste intrări externe, ar trebui să ne împrumutăm chiar mai mult decât o facem deja”, avertizează Cristian Popa.
Un sprijin important, dar nu o soluție pe termen lung
Oficialul BNR subliniază că remiterile nu pot compensa pierderea de capital uman generată de migrația masivă de după aderarea României la UE. Deși fluxurile financiare reduc sărăcia și protejează gospodăriile de șocuri majore, ele nu pot înlocui politici publice eficiente și o economie capabilă să rețină forța de muncă.
„Diaspora rămâne investitorul din umbră”, concluzionează Cristian Popa, subliniind rolul crucial pe care aceste transferuri îl joacă în menținerea echilibrului economic al României.
