Din Creta până în România: Cum ajunge uleiul de măsline pe mesele românilor. Provocările unei afaceri mai puțin mediatizate
Uleiul de măsline are numeroase beneficii pentru sănătate, însă cum ajunge pe raft un produs specific zonei mediteraneene reprezintă mai mult decât un proces logistic.
La nivelul Uniunii Europene, România se numără printre cei mai importanți producători de ulei de floarea-soarelui. Acest aspect se reflectă și în obiceiurile de consum, uleiul de floarea-soarelui fiind utilizat în majoritatea gospodăriilor.
Potrivit unui raport statistic emis în 2025, românii se află la coada clasamentului în ceea ce privește consumul de ulei de măsline pe cap de locuitor, cu doar 0,3 litri. Din acest motiv, uleiul de măsline este considerat în țara noastră drept un produs de nișă.
Însă lipsa unei tradiții nu împiedică producătorii locali să concureze pe piață cu marii jucători.
„În toamna anului trecut am cumpărat o livadă de măslini în suprafață de 3.000 de metri pătrați. Am pornit această afacere în familie, alături de fiul meu, David. Uleiul nostru provine din regiunea Messara, Creta. Acolo are loc recoltarea, presarea la rece și îmbutelierea. În România ne ocupăm doar de distribuție”, a declarat pentru DigiEconomic, producătorul autohton de ulei de măsline, Cosmin Filipaş.
În ceea ce privește volumul anual realizat, acesta rămâne sensibil la fenomenele meteo nefavorabile.
„Fără îndoială, schimbările climatice reprezintă cea mai mare amenințare în activitatea noastră. În 2026, ploile persistente din Creta au încetinit procesul de recoltare și au îngreunat desfășurarea campaniei. Cu toate acestea, perspectivele sunt bune.
Anul trecut am pus pe piață 26 de tone de ulei de măsline, iar anul acesta am ajuns deja la 37 de tone, în condițiile în care urmează două dintre cele mai importante perioade comerciale pentru noi: Black Friday și luna cadourilor.
Ne așteptăm, așadar, ca volumul să crească în continuare. Pe măsură ce afacerea se dezvoltă într-un ritm accelerat, uleiul provenit din livada proprie reprezintă, procentual, o parte tot mai mică din volumul total comercializat”, precizează Cosmin Filipaș.
Un model sustenabil
Costurile cu forța de muncă au fost transferate către soluții digitale, ceea ce a permis o reducere semnificativă a cheltuielilor operaționale.
„Am reușit să automatizăm o mare parte dintre procesele operaționale cu ajutorul inteligenței artificiale. În România avem doi colegi, iar echipa noastră este una suplă, cu costuri de personal care nu reprezintă o povară semnificativă pentru companie. În Creta nu avem angajați proprii, activitatea de producție fiind realizată prin intermediul partenerilor locali”, explică producătorul.
În cifre, rezultatele financiare din 2025 indică venituri totale de 1.880.000 de lei și un profit de 285.000 de lei.
„Anul acesta am ajuns deja la 3.000.000 de lei și estimăm că vom încheia anul cu o cifră de afaceri de aproximativ 3.700.000 de lei. O mare parte din profit îl reinvestim în educație, atât în propria noastră pregătire, cât și în educarea clienților”, susține Cosmin Filipaș.
Schimbările fiscale din ultimul an reprezintă o provocare pentru antreprenori.
„Resimțim efectele fiecărei decizii luate de Guvern. Una dintre cele mai directe schimbări a fost creșterea TVA. Din august 2025, cota redusă a ajuns la 11%, înlocuind cotele de 5% și 9%, în timp ce cota standard a crescut la 21%. Pentru un produs care are deja un preț ridicat, fiecare punct procentual contează și se reflectă în prețul final plătit de consumator.
La acestea se adaugă și celelalte modificări fiscale din ultimul an, care au pus o presiune suplimentară asupra companiilor mici. Pentru o afacere de familie precum a noastră, problema nu este doar nivelul taxelor, ci mai ales lipsa de predictibilitate. Este dificil să planifici investiții pe termen lung atunci când regulile se schimbă de la un an la altul”, apreciază Cosmin Filipaș.
Citește și: Patronat: „Vin vremuri grele pentru antreprenori”
Cum ajunge uleiul din Creta în România
În cadrul lanțului de aprovizionare, produsul trece prin mai multe etape până să fie comercializat.
„Uleiul de măsline este un produs viu, sensibil la lumină, căldură și oxigen. Din acest motiv, transportul și condițiile de depozitare necesită o atenție deosebită, mai ales în timpul verii.
Din Creta, marfa traversează mai întâi marea cu feribotul, după care își continuă drumul pe cale rutieră până în România. Prin urmare, lanțul nostru logistic este mai lung și mai complex decât în cazul unui producător din Grecia continentală”, afirmă producătorul uleiului de măsline.
La nivel de costuri, transportul se calculează per palet.
„Transportul din Creta până la depozitul nostru costă aproximativ 250 de euro pe palet, ceea ce înseamnă în jur de 0,30 euro pe litru. La această sumă se adaugă costurile de livrare prin curier către clientul final, pe care, în prezent, le suportăm integral”, precizează Cosmin Filipaș.
Vezi mai mult: Niculescu: „Consolidarea fiscală nu poate fi făcută la nesfârșit prin creșterea taxelor”. Ce promite Guvernul mediului de afaceri
Factori de risc
Uleiul de măsline se obține prin presarea măslinelor întregi, fiind recunoscut la nivel mondial pentru proprietățile sale nutritive și beneficiile majore aduse sistemului cardiovascular. Însă, impredictibilitatea geopolitică apasă greu pe umerii unei industrii agroalimentare vulnerabile.
„Incertitudinile globale, instabilitatea politică de acasă și temerile oamenilor legate de impactul inteligenței artificiale asupra locurilor de muncă generează tot mai multă neîncredere. În acest context, consumatorii devin mai prudenți și aleg să cheltuiască mai puțin.
Simțim această schimbare atât în relația cu persoanele fizice, cât și în colaborările cu alte companii. Unele dintre firmele cu care lucrăm își restrâng sau chiar își închid activitatea, rămânând cu datorii față de furnizori. Este o perioadă dificilă, cum nu am mai întâlnit până acum”, conchide Cosmin Filipaș.