Exporturile românești de produse de origine animală explodează. Cum a deschis România piețe globale și a generat sute de milioane
Exporturile românești de produse de origine animală au intrat într-o perioadă de creștere accelerată între 2021 și 2025, atât din punct de vedere al volumelor, cât și al diversificării produselor și al piețelor de destinație. România nu mai exportă doar materie primă, ci tot mai multe produse procesate și cu valoare adăugată, iar acest lucru începe să se reflecte direct în veniturile fermierilor și în dezvoltarea industriei alimentare locale.
În spatele acestei evoluții se află, potrivit autorităților, un proces complex de negociere internațională, certificare și audituri sanitare-veterinare. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a jucat un rol central în acest mecanism, contribuind la consolidarea încrederii între România și statele importatoare.
Președintele ANSVSA, Alexandru Nicolae Bociu, afirmă că exportul de produse de origine animală depinde în primul rând de credibilitatea sistemului sanitar-veterinar al unei țări.
Potrivit oficialului, exportul nu este determinat exclusiv de calitatea produselor unui producător, ci mai ales de încrederea pe care statele importatoare o au în sistemul de control și siguranță alimentară al țării exportatoare.
Rolul ANSVSA este de a certifica faptul că România are un sistem de supraveghere a bolilor animalelor și de siguranță a alimentelor echivalent cu cerințele impuse de statele de destinație. În perioada 2021-2025, instituția a lucrat intens pentru a consolida această încredere, rezultatul fiind creșteri semnificative de volum, accesul pe piețe noi și o diversificare reală a portofoliului de produse exportate.
În aceeași perioadă, România a reușit să deschidă piețe noi în Asia, Africa și America, consolidându-și în același timp poziția în Europa. Produsele cu valoare adăugată, precum lactatele, carnea procesată sau subprodusele animale , au devenit tot mai importante în structura exporturilor.
Negocierea certificatelor sanitare și auditurile internaționale
Exporturile către țări din afara Uniunii Europene sunt posibile doar după parcurgerea unor proceduri tehnice complexe. ANSVSA are două responsabilități majore în acest proces.
Prima vizează negocierea și armonizarea certificatelor sanitare-veterinare. Fiecare stat are propriile cerințe pentru importul de produse alimentare, iar România trebuie să adapteze aceste cerințe astfel încât operatorii economici locali să poată respecta standardele impuse. În unele cazuri, sunt negociate condiții foarte specifice, cum ar fi cerințe particulare pentru exportul de carne de pasăre către state precum Cuba sau Uzbekistan.
Un moment esențial în acest proces este publicarea modelelor oficiale de certificate pe site-ul ANSVSA. Din acel moment, piața respectivă este considerată oficial deschisă pentru toți operatorii români eligibili.
Al doilea pilon al activității instituției îl reprezintă gestionarea auditurilor internaționale. Înainte de a permite importurile, multe state trimit delegații de inspectori care verifică sistemul sanitar-veterinar al țării exportatoare. ANSVSA organizează aceste vizite, pregătește documentația necesară și demonstrează eficiența controalelor la nivel național, inclusiv prin auditarea directă a fermelor și unităților de procesare.
Un exemplu recent este aprobarea unor unități românești pentru exportul de carne de pasăre către Cuba, după finalizarea procedurilor de audit.
„Diplomația veterinară”, noul instrument economic
Aceste demersuri fac parte din ceea ce conducerea ANSVSA numește „diplomație veterinară”, un concept care transformă oportunitățile diplomatice în rezultate economice pentru producătorii români.
În perioada 2021-2025, instituția a contribuit la crearea unei rețele globale de desfacere, care pornește de la statele din Balcanii de Vest și ajunge până la piețe mari precum China sau la destinații mai puțin obișnuite, cum ar fi Barbados ori Gabon.
Un exemplu relevant îl reprezintă valorificarea subproduselor de origine animală. Prin negocieri comerciale, România a deschis piețe pentru exportul de gheare de pasăre în Vietnam sau pentru stomace și intestine în Muntenegru. Produse care au o cerere limitată în Uniunea Europeană pot avea o valoare ridicată în alte regiuni ale lumii, ceea ce aduce venituri suplimentare în lanțul economic și crește eficiența producției.
Acces pe piețe globale dificile
După anul 2021, România a făcut progrese semnificative în accesarea unor piețe considerate dificile din punct de vedere al cerințelor sanitare și comerciale.
Printre cele mai importante realizări se numără semnarea protocoalelor cu China pentru exportul de lactate și produse din pește, deschiderea pieței din Vietnam, finalizarea cu succes a unor audituri exigente din Israel, Cuba și Uzbekistan și consolidarea relațiilor comerciale cu state din lumea arabă.
În această regiune, exporturile au evoluat de la produse de bază către produse mai complexe, destinate unor piețe precum Emiratele Arabe Unite, Maroc, Algeria și Tunisia.
Datele pentru perioada 2021-2025 indică evoluții semnificative pentru mai multe categorii de produse de origine animală.
Cel mai mare progres logistic a fost înregistrat în sectorul produselor de pescuit. Volumul exportat a crescut de opt ori, de la 1.707 tone în 2021 la 13.740 de tone în 2025.
Carnea de pasăre a înregistrat o creștere de aproximativ 150%, evoluție susținută și de deschiderea a peste 15 piețe noi din Africa și Asia care au acceptat certificatele sanitare românești.
În același timp, exporturile de miere și produse din carne și-au dublat volumele în perioada analizată.
La nivel agregat, bilanțul arată capacitatea României de a produce și livra produse care respectă standardele internaționale. În total, au fost exportate peste 86.000 de tone de produse lactate, peste 62.000 de tone de carne de pasăre și aproape 23 de milioane de ouă de consum. Finalul perioadei a adus un impuls suplimentar datorită creșterii exporturilor către piața din Israel.
Produsele cu valoare adăugată devin tot mai importante
Autoritățile subliniază că evoluția exporturilor nu se măsoară doar în volume mai mari, ci și în diversificarea produselor și în creșterea valorii acestora.
În ultimii ani, România a reușit să negocieze și să susțină exportul de produse lactate și produse compuse pe piețe exigente, inclusiv în Emiratele Arabe Unite sau Brazilia.
În paralel, subprodusele animale, precum ghearele, aripile, stomacele sau membranele, au devenit un avantaj economic pe piețe precum Vietnam sau Muntenegru. Practic, produse cu cerere redusă în Uniunea Europeană sunt transformate în surse suplimentare de profit pentru industria românească.
România, lider european la exportul de animale vii
Un alt segment important al comerțului agroalimentar românesc îl reprezintă exporturile de animale vii. În 2025, România și-a consolidat poziția de lider european în acest sector, cu exporturi totale estimate la aproximativ 360 de milioane de euro.
În primele zece luni ale anului, exporturile au atins aproximativ 210 milioane de euro pentru ovine și 150 de milioane de euro pentru bovine.
Potrivit autorităților, aceste sume se traduc direct în locuri de muncă în mediul rural și contribuie la stabilitatea economică a comunităților agricole. Protejarea sănătății animalelor devine astfel esențială nu doar pentru siguranța alimentară, ci și pentru veniturile a mii de familii de fermieri români.
Pentru a susține aceste fluxuri comerciale, ANSVSA a demarat încă de la începutul mandatului actual o serie de măsuri administrative importante. Printre acestea se numără autorizarea și monitorizarea a 17 nave specializate pentru transportul animalelor vii.
Aceste nave reprezintă o infrastructură logistică esențială pentru exporturile românești către piețele externe. Autorizațiile lor sunt valabile până în anul 2030 și asigură continuitatea transportului către principalele destinații comerciale.
