Fenomenul falimentelor se extinde pe fondul înrăutățirii situației economice din țară
Într-o economie românească puternic afectată de inflație, de creșterea taxelor și de blocajul financiar, falimentul a ajuns să reprezinte cea mai mare temere a antreprenorilor români.
Datele statistice ale Eurostat arată că România ocupă locul secund în Uniunea Europeană după creşterea numărului de falimente înregistrate în al doilea trimestru din 2025, cu un avans de 26,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
„Indicatorul falimentelor este un semnal că mediul de afaceri suferă. Situația din România este cauzată de înrăutățirea condițiilor economice. Efectele inflației, accentuarea blocajului financiar, limitarea accesului la finanțare sunt principalii factori care pun probleme”, susțin analiștii.
Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 6,81%, în primele patru luni din 2025, până la 17.253, față de 16.153 în perioada similară din 2024, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC).
Cele mai multe dizolvări au fost înregistrate în București, respectiv 3.375 de firme (în scădere cu 0,59% față de ianuarie-aprilie 2024) și în județele:
- Cluj (1.001 de firme, plus 19,17%),
- Ilfov (811, minus 11,17%),
- Timiș (746, plus 2,9%),
- Constanța (703, minus 15,5%),
- Prahova (647, plus 29,92%),
- Iași (624, plus 0,97%),
- Brașov (609, plus 12,78%).
Falimentul este însă stadiul final al unui alt proces numit insolvență (starea financiară a unei persoane fizice/juridice care nu își mai poate plăti datoriile la scadență).
Cum pot fi evitate falimentele
Falimentul este precedat aproape întotdeauna de perioada insolvenței. Printre cele mai frecvente semnale se numără:
- dificultatea de a plăti furnizorii la timp,
- utilizarea constantă a liniilor de credit pentru a acoperi cheltuielile operaționale (exemplu: salariile),
- scăderea constantă a vânzărilor sau pierderea unor clienți cheie.
„O companie poate fi profitabilă pe hârtie, dar poate intra în faliment din lipsă de numerar pentru a plăti salariile, furnizorii și taxele. Legea oferă mecanisme menite exact să prevină falimentul, precum acordul de restrucurare, o înțelegere cu creditorii sub protecția instanței (concordat preventiv) sau reorganizarea judiciară. Acestea sunt soluții viabile, care pot salva o companie, dar ele pot fi accesate doar dacă se acționează din timp, în faza de insolvență, înainte ca situația să devină”, explică analiștii.