Fiscul a descoperit o nouă fraudă în comerţul cu autoturisme second-hand. Cum funcționa mecanismul ilicit

Comerţul cu autoturisme second-hand a intrat în vizorul inspectorilor antifraudă după ce, în urma verificărilor, au constatat existența unui mecanism ilicit complex, prin care bugetul statului a fost prejudiciat cu peste 26 de milioane de lei.

Verificările au vizat mai multe judeţe ale ţării (Alba, Argeş, Galaţi, Neamţ şi Sibiu) și în urma schimbului de informaţii cu autorităţile fiscale din alte state membre ale Uniunii Europene, inspectorii antifraudă din cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) au descoperit şi destructurat un mecanism de fraudă fiscală utilizat în comerţul intracomunitar cu autoturisme second-hand, prin intermediul căruia au fost introduse pe piaţa din România peste 2.000 de autoturisme.

„Investigaţiile desfăşurate au evidenţiat existenţa unui mecanism organizat de fraudare a TVA, bazat pe utilizarea succesivă a unor societăţi comerciale de tip missing trader, înfiinţate în Ungaria şi Slovacia exclusiv pentru efectuarea de achiziţii intracomunitare de autoturisme în regim de scutire de TVA, în România.

Pentru a avea continuitate în practicile evazioniste, în cazul în care era anulat codul de TVA al unei societăţi, activitatea era continuată prin intermediul unei alte societăţi, menţinând acelaşi mod de operare şi acelaşi circuit comercial fraudulos.

Autoturismele erau ulterior comercializate în România prin utilizarea unor documente susceptibile de a nu reflecta circuitul comercial real, în scopul diminuării artificiale a bazei impozabile, disimulării provenienţei intracomunitare şi al sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale”, explică Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).

Verificările efectuate au stabilit un prejudiciu estimat adus bugetului general consolidat de peste 26 milioane lei, iar pentru recuperarea acestuia inspectorii antifraudă au instituit măsuri asigurătorii asupra disponibilului din conturile bancare şi a bunurilor mobile şi imobile identificate, în valoare totală de 21,34 milioane lei.

Vezi și: România intră în vizorul Parchetului European pentru o fraudă în valoare de 7 milioane de euro. Ancheta vizează achizițiile publice

Cum funcționa mecanismul fraudulos

Verificările antifraudă au evidenţiat că schema evazionistă se derula după următorii pași:

• întocmirea pe teritoriul României a unor facturi emise în numele societăţilor din Ungaria şi Slovacia;
• utilizarea unor facturi şi contracte completate fictiv sau în alb;
• întocmirea succesivă a unor contracte între persoane fizice pentru ascunderea furnizorului real al autoturismelor;
• folosirea unor persoane interpuse sau a unor persoane care au declarat că nu aveau cunoştinţă despre tranzacţiile efectuate în numele lor;
• prezentarea la înmatriculare a unor documente emise pe numele unor societăţi care, în urma schimbului internaţional de informaţii, nu au confirmat efectuarea operaţiunilor comerciale.

Analiza documentelor comerciale arată că, în anumite cazuri, valoarea înscrisă în actele prezentate la înmatriculare reprezenta mai puţin de 30% din preţul facturat de furnizorul iniţial din Germania, rezultând o diminuare artificială a bazei de impozitare.

Investigaţiile au relevat că persoanele implicate gestionau întregul circuit comercial prin:

• identificarea autoturismelor în Germania,
• utilizarea codurilor de TVA ale societăţilor externe,
• promovarea autovehiculelor pe platforme online şi în parcuri auto,
• punerea acestora la dispoziţia cumpărătorilor,
• întocmirea documentelor de vânzare,
• încasarea contravalorii acestora.

În realitate, activitatea economică se desfăşura pe teritoriul României, în timp ce societăţile externe aveau rolul exclusiv de a crea aparenţa unor tranzacţii intracomunitare conforme şi de a facilita mecanismul de fraudare a TVA.

Citește și: Atenție la documentele false folosite în fraudele cu investiții. ASF trage un semnal de alarmă privind documente false

• Etichete:
• anaf
• frauda
• auto
• evaziune