Analiză Înghețarea salariului minim în 2026: Patronatele cer prudență, dar sindicatele avertizează că ar fi ilegal. Ce spun economiștii
Discuțiile privind nivelul salariului minim în 2026 provoacă reacții puternice și o tensiune între Guvern, patronate și sindicate. În timp ce Executivul susține că înghețarea veniturilor este un angajament asumat în fața Comisiei Europene, organizațiile patronale avertizează asupra riscurilor pentru competitivitate, iar sindicatele acuză o „amputare a puterii de cumpărare” și încălcarea legislației europene. Contactat de DigiEconomic, economistul Adrian Negrescu spune că, „la cum arată perspectivele economice, este puțin probabil să vedem creșteri de salarii inclusiv în 2027”.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat marți, 4 noiembrie, că România și-a asumat în fața Comisiei Europene un pachet de măsuri fiscale care include și „înghețarea veniturilor pe anumite paliere pentru 2026”.
Întrebat dacă salariul minim sau pensiile ar putea crește anul viitor, oficialul a precizat că „această Coaliţie, prin Pachetul I şi chiar şi după Pachetul I, a luat nişte decizii legate de îngheţarea veniturilor pe anumite paliere pentru 2026, decizii pe care le-am transmis la Bruxelles”.
Mai mult, oficialul a afirmat că măsurile fiscale adoptate în acest an au fost necesare, rugând populația „să aibă răbdare şi să aibă încredere” că guvernul vizează să pună „bazele unei viitoare relansări”.
„Înţeleg pe deplin că sunt foarte mulţi oameni supăraţi pentru că nu trecem printr-o situaţie economică bună, dar am mare încredere, să ştiţi, că până la finalul acestui an şi în anul 2026 economia îşi va reveni. (...) Deci, erau lucruri care ar fi afectat mult mai mult populaţia decât efectele pe care le trăim astăzi şi îi rog să aibă răbdare şi să aibă încredere că acest Guvern ia măsurile pentru a pune bazele unei viitoare relansări. Fără aceste baze, o relansare a economiei nu era posibilă pentru că nu aveam încrederea pieţelor, nu aveam suficientă încredere din partea finanţatorilor pentru a continua şi a reconstrui economia, care după cum vedeţi, are o rată de creştere foarte mică. Anul trecut a fost 0,8%. În acest an în continuare este mică. Deci, trebuie să gândim o altă atitudine legată de creşterea economică”, a mai spus Nazare.
Ce spun patronatele
Confederația Patronală Concordia consideră că menținerea nivelului actual al salariului minim și în 2026 reprezintă singura opțiune responsabilă în contextul economic dificil prin care trece România. Organizația, care reprezintă peste 450.000 de angajați din 3.900 de firme, avertizează că o nouă creștere a salariului minim ar putea destabiliza piața muncii și competitivitatea companiilor românești.
Potrivit Concordia, salariul minim brut a crescut cu circa 85% în ultimii cinci ani, una dintre cele mai rapide evoluții din Uniunea Europeană. „Această dinamică a determinat deja o creștere rapidă a întregii grile salariale și a generat presiuni semnificative asupra costurilor cu forța de muncă în toate sectoarele economiei”, au transmis recent reprezentanții.
De asemenea, România traversează o perioadă de creștere economică modestă, avertizează patronatele. Fondul Monetar Internațional estimează o creștere de 1% în 2025 și 1,4% în 2026, în condițiile în care consumul intern și încrederea populației și a companiilor sunt în scădere, iar deficitul comercial rămâne ridicat.
Organizația mai arată că, în sectoare-cheie precum transporturile rutiere, HoReCa și industria mobilei, profitabilitatea a scăzut sub 4%, în timp ce costurile operaționale au crescut cu 20 - 100% față de 2020. Dobânzile bancare se mențin la 8–10%, iar întârzierile la rambursările de TVA și concedii medicale generează blocaje de lichiditate, mai ales pentru firmele mici și mijlocii.
Și confederaţia patronală IMM România a solicitat menţinerea salariului minim brut pe ţară la nivelul actual de 4.050 de lei anul viitor, avertizând că o nouă creștere ar putea duce la disponibilizări, muncă nefiscalizată și reducerea investițiilor.
„Creşterea salariului minim brut pe ţară, de către Guvern, coroborat cu creşterea fiscalităţii şi fără a se propune un pachet de măsuri de suport economic pentru IMM-uri, va conduce la transferul tuturor costurilor suplimentare pentru antreprenori, fapt care va determina creşterea preţului produselor şi serviciilor întreprinderilor româneşti care va avea ca rezultat pierderea competitivităţii. Raportat la condiţiile economice şi criza bugetară care afectează mediul de afaceri, întreprinderile au nevoie în acest moment de măsuri suport şi nu de creşterea costurilor”, au transmis miercuri reprezentanţii IMM România.
IMM România consideră că, într-un context de criză bugetară și creștere generalizată a taxelor, firmele mici și mijlocii au nevoie de măsuri de sprijin, nu de costuri suplimentare.
„În ultimii 3 ani salariul minim brut a crescut în mod constant peste rata inflaţiei, astfel cum rezultă din datele INS, puterea de cumpărare a salariaţilor crescând în termeni reali. O nouă creştere a salariului minim brut pe ţară, în contextul economic actual, caracterizată de instabilitate economică şi fiscală, conduce la disponibilizări de personal, distorsionarea pieţei prin concurenţa neloială făcută de munca nefiscalizată şi reducerea investiţiilor”, mai avertizează reprezentanţii IMM România.
Ce spun sindicatele
Blocul Național Sindical (BNS) a avertizat recent că înghețarea salariului minim pe economie de la 1 ianuarie 2026 ar încălca legea și directivele europene, acuzând totodată Guvernul că „pregătește o amputare a puterii de cumpărare”, într-un context economic caracterizat de inflație persistentă și măsuri de austeritate.
„În ianuarie 2025 salariul minim brut a crescut cu 9,45% față de finalul anului 2024, în condițiile în care creșterea nominală a productivității muncii se estimează că va fi superioară (9,9%). Rata inflației în primele în primele nouă luni din 2025 a atins deja 8,45%, iar rata anuală a inflației se va cifra cel mai probabil la 10%. În condițiile în care inflația este persistentă în România, iar măsurile de austeritate anunțate deja pentru 2026 (majorări de taxe și un nou șoc pentru puterea de cumpărare prin re-liberalizarea prețului la gazele naturale după 31 martie 2026), vor conduce la o confirmare a politicilor guvernamentale inflaționiste, efectul este amputarea puterii de cumpărare în primul rând pentru cei mai vulnerabili angajați din economie, cei cu salariul minim brut sau în preajma salariului minim brut (peste 1,8 milioane de persoane)”, a transmis BNS.
BNS amintește că legislația națională și europeană obligă Guvernul să actualizeze anual salariul minim, în baza formulei de calcul aprobate prin Legea 283/2024 și Hotărârea de Guvern 35/2025, care țin cont de productivitatea muncii și rata inflației. Aplicarea acestei formule ar presupune, potrivit estimărilor BNS, o creștere a salariului minim la 4.325 lei în 2026.
„Formula a fost una agreată atât de Guvern, cât și de organizațiile patronale și respectă în întregime principiile economice de funcționare a unei economii de piață sănătoase, fiind aliniată prevederilor Directivei Europene ce impune implementarea unui salariu minim adecvat”, punctează organizația.
Reprezentanții BNS afirmă că măsurile fiscale și de austeritate adoptate în 2025, inclusiv creșterea cotei TVA și liberalizarea prețurilor la energie, au accentuat presiunile inflaționiste și au dus la o scădere a puterii de cumpărare.
„Cu toate acestea, fără nici o justificare economică reală și în disprețul legii, se dorește POLITIC înghețarea salariului minim și AMPUTAREA puternică a puterii de cumpărare a veniturilor din salarii și din pensii.
(...) BNS atrage atenția că pe lângă măsurile ‘de reformă’ luate până acum – în fapt austeritate în exces (populație sărăcită pentru a îi răsplăti pe cei cu privilegii speciale) dar și prin măsurile anunțate - care privesc concedieri și restructurări nefundamentate, adăugarea deciziei de înghețare a salariului minim ar trebui să dea de gândit liderilor partidelor proeuropene. Această decizie nu numai că va adânci în sărăcie aproape 1,7 milioane de salariați din sectorul privat, dar, cu siguranță, va asigura un viitor tulbure României. Cu astfel de măsuri, nu poți decât să te pregătești pentru o lungă și grea opoziție”, mai arată organizația.
Ce spun economiștii
Economistul Adrian Negrescu consideră că o nouă majorare a salariilor sau pensiilor ar fi nesustenabilă în actualul context bugetar și, având în vedere situația economică, nu ne putem aștepta la creșteri nici în 2027.
„Salariile bugetarilor și cheltuielile sociale, în special pensiile, au ajuns să reprezinte aproape 90% din încasările fiscale ale statului, din taxe și impozite. Dacă mai punem și cheltuielile cu dobânzile, cam acesta e bugetul statului în 2025. În aceste condiții, statul trebuie să se împrumute, anual, cu aproape 50 de miliarde de euro pentru a acoperi toate celelalte cheltuieli, de la cele curente la investiții.
Cum anul viitor, nu putem vorbi de o creștere economică semnificativă, altfel spus nu se așteaptă nimeni să încasăm mai mulți bani din taxe și impozite, ideea de a crește salariile și pensiile este anulată de realitatea economică. Ar trebui să ne împrumutăm și mai mult, cu peste 10 de miliarde de euro, pentru a putea indexa salariile și pensiile măcar cu rata inflației. O adevărată misiune sinucigașă din punct de vedere financiar.
La cum arată perspectivele economice, este puțin probabil să vedem creșteri de salarii inclusiv în 2027, în condițiile în care factura bugetarilor s-a dublat în ultimii 5 ani. Am ajuns să plătim peste 150 de miliarde de lei pentru salariile bugetarilor, o sumă similară cu cea pe care o plătim pentru pensii”, a declarat economistul.
Potrivit lui Negrescu, posibilitatea unor creșteri salariale reale va apărea doar după o restructurare profundă a aparatului bugetar, iar relansarea economică ar putea fi realistă abia după 2028.
„Soluția majorării salariilor în sectorul bugetar va reieși doar în urma restructurării din temelii a aparatului bugetar, în așa fel încât cheltuielile să poată fi acoperite de banii pe care îi avem la dispoziție.
În privința pensiilor, indexarea acestora va depinde de evoluția economică, de creșterea încasărilor la bugetul asigurărilor sociale, de modul în care statul va impulsiona mediul de business să creeze noi locuri de muncă și să crească salariile. În actualele condiții economice, e greu de crezut că această perspectivă pozitivă va deveni realitate mai devreme de 2028”, a adăugat Negrescu.
