Marile rețele comerciale critică modificările la plafonarea adaosului: „O evidentă abordare unidirecțională a măsurilor restrictive”

Redacția Digi Economic Data publicării:
Supermarket
Foto: Profimedia

Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) critică modificările aduse legislației privind plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, susținând că noile prevederi creează avantaje concurențiale pentru anumite categorii de operatori și se abat de la scopul inițial al măsurii.

Reacția de joi, 11 iunie, vine după ce Camera Deputaților a adoptat recent, în calitate de for decizional, legea care prelungește plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază până la 31 decembrie 2026.

Vezi și Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, prelungită până la sfârșitul anului 2026. Ce produse rămân vizate de măsură

Retailerii reclamă tratament diferențiat

Potrivit AMRCR, una dintre cele mai importante modificări este eliminarea obligației pentru procesatori de a limita marja de profit la 20%.

În noua formă a legii, plafonarea va continua să se aplice importatorilor, distribuitorilor și retailerilor, însă procesatorii sunt exceptați de la această obligație.

„Ca urmare a adoptării de către Plenul Camerei Deputaților a Legii privind aprobarea OUG 22/2026 (pentru modificarea OUG 67/2023 privind combaterea creșterii excesive a prețurilor la unele produse agricole și alimentare), a fost eliminată obligația pentru procesatori de a limita marja profitului la 20%.

Plafonarea se va aplica doar în cazul importatorilor, distribuitorilor și retailerilor, în timp ce restul operatorilor din lanțul de aprovizionare sunt exceptați de la aceste constrângeri, indiferent de proveniența capitalului sau dacă își desfășoară activitatea pe piața locală, comunitară sau internațională. (...)

Astfel, cei care nu se mai află sub restricția plafonării vor avea deplină libertate să își stabilească orice marjă de profit pe care o vor considera necesară, ceea ce intră în contradicție cu scopul declarat al legii, respectiv combaterea creșterii excesive a prețurilor – și, mai mult, creează prin intervenție legislativă, avantaje concurențiale și regimuri preferențiale fiscale în interiorul lanțului comercial”, susţin reprezentanţii Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România.

Critici privind protecția consumatorilor

AMRCR susține că legea nu conține măsuri suplimentare de protecție pentru consumatorii vulnerabili.

Asociația atrage atenția și asupra prevederilor referitoare la comisioanele pentru tichetele de masă, arătând că limita de 2% se aplică doar produselor incluse în anexa legii, în timp ce pentru celelalte produse nivelul comisionului ar putea fi modificat de emitenți.

„În legislație nu se regăsește nicio protecție specifică pentru consumatorii vulnerabili iar aceștia pot deveni și mai vulnerabili, în condițiile în care comisionul tichetelor de masă de 2%, indicat în lege, se va aplica numai produselor aflate în anexă – pentru toate celelalte produse, acesta putând fi oricând mărit la discreția emitentului.

Pe baza celor mai sus prezentate se poate ușor constata o evidentă abordare unidirecțională a măsurilor restrictive de natură a perturba și mai mult funcționarea lanțului alimentar, în contextul în care consumul a scăzut dramatic, inflația se află la cote cu două cifre iar sursele de aprovizionare cu materie primă, energie și alte resurse sunt puternic afectate de situația geopolitică internațională”, au mai transmis marii comercianți, cu mențiunea că poziția este susținută și de Asociația Națională a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR).

Proiectul adoptat prevede: 

„Unitățile emitente de tichete de masă, cadou și sociale, inclusiv cele emise prin Programul Sprijin pentru România, indiferent de modalitatea prin care tichetele sunt emise, în format electronic sau pe suport hârtie, și de tipul acestora, pot aplica comercianților la momentul decontării lor un comision de maximum 2% pentru produsele agricole și alimentare care se pot achiziționa cu acestea, prevăzute în anexa la prezenta ordonanță de urgență (cele 17 categorii de produse de bază n.r.).”

Înainte, măsura se aplica „pentru toate produsele agricole şi alimentare” ce se pot cumpăra cu tichete.

Citește și Inflația schimbă comportamentul de consum: românii aleg produse mai ieftine și sacrifică din calitate

Plafonarea se prelungește până la finalul lui 2026

Camera Deputaților a aprobat recent proiectul de lege cu 292 de voturi pentru, unul împotrivă și o abținere.

Măsura urma să expire la sfârșitul lunii iunie și va rămâne în vigoare până la 31 decembrie 2026 pentru 17 categorii de produse alimentare de bază.

Lista produselor pentru care se menține plafonarea

Măsura continuă să se aplice pentru 17 categorii de alimente de bază:

  • pâine albă simplă (300-500 grame);
  • lapte de consum de 1 litru, cu 1,5% grăsime, fără UHT;
  • brânză telemea de vacă vrac;
  • iaurt simplu de vacă, cu 3,5% grăsime și maximum 200 grame;
  • smântână;
  • făină albă de grâu tip „000”;
  • mălai;
  • ouă de găină calibrul M;
  • carne proaspătă de pui;
  • carne proaspătă de porc;
  • ulei de floarea-soarelui;
  • cartofi proaspeți albi;
  • legume proaspete vrac;
  • fructe proaspete vrac;
  • zahăr alb tos;
  • unt;
  • magiun.

Plafonarea adaosului comercial a fost introdusă în vara anului 2023, în contextul creșterii accelerate a inflației și al scumpirii alimentelor.

De atunci, măsura a fost prelungită succesiv de autorități, care au argumentat că aceasta contribuie la limitarea creșterilor de preț pentru produsele de bază.

Te-ar putea interesa și FAO: Prețurile alimentelor scad ușor la nivel global, dar riscurile pentru cereale și zahăr mențin presiunea asupra piețelor