Ministerul Agriculturii vrea majorarea subvenției pentru cartofi de la 200 la 800 euro/hectar. Decizia întârzie

Redacția Digi Economic Data publicării: Data actualizării:
sprijin cartofi agricultura
sursa: gettyimages.com/

Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a anunțat miercuri, 10 iunie, că a propus creșterea sprijinului acordat producătorilor de cartofi de la 200 de euro pe hectar la 800 de euro pe hectar, însă măsura nu a fost adoptată până în prezent.

Potrivit ministrului, sectorul cartofului se confruntă cu dificultăți majore, în condițiile în care România continuă să importe cantități importante de cartofi, iar fermierii locali sunt afectați de concurența produselor venite din alte state europene.

Tánczos Barna a declarat, într-o conferință de presă, că Ministerul Agriculturii a pregătit două variante pentru majorarea ajutorului destinat cultivatorilor de cartofi.

„Am discutat încă de anul trecut despre un sprijin mai mare pentru cartofi. Din păcate, hotărârea de guvern nu a fost adoptată nici până în ziua de astăzi. Este o aşteptare continuă. Am făcut două variante noi. Prima prevede plata a 800 de euro în două tranşe egale. O altă propunere a fost transmisă premierului, care prevede plata a 300 de euro în 2026 şi 500 de euro în 2027”, a afirmat ministrul.

Potrivit acestuia, chiar și un sprijin de 800 de euro pe hectar ar reprezenta doar o parte redusă din costurile totale necesare înființării și întreținerii unei culturi de cartofi.

România continuă să importe sute de mii de tone de cartofi

Ministrul Agriculturii susține că sectorul cartofului rămâne unul dintre cele mai vulnerabile din agricultura românească, în contextul unui deficit comercial semnificativ.

Conform datelor Eurostat citate de Tánczos Barna, România importă anual aproximativ 250.000 de tone de cartofi. Din această cantitate, circa 80.000 de tone reprezintă produse congelate.

Valoarea totală a importurilor depășește 100 de milioane de euro pe an.

Oficialul a comparat nivelul sprijinului propus pentru cartofi cu cel acordat altor culturi agricole, arătând că, în cazul usturoiului, subvențiile sunt de aproximativ două ori mai mari.

Vezi și Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, prelungită până la sfârșitul anului 2026. Ce produse rămân vizate de măsură

Presiune din partea importurilor din Germania și Polonia

Ministrul a explicat că fermierii români au fost afectați anul trecut de surplusurile de producție din alte state membre ale Uniunii Europene.

Potrivit acestuia, supraproducția de cartofi din Germania și Polonia a determinat exportarea rapidă a unor cantități mari către România, la prețuri foarte reduse.

„Anul trecut, producătorii români s-au confruntat cu supraproducţia de cartofi din Germania şi Polonia, care a generat transporturi imediate de cartofi către România, aceştia plecând practic cu preţul de transport, doar pentru ca fermierii să scape de surplus. Acest lucru a exercitat o presiune uriaşă pe piaţa din România”, a declarat Tánczos Barna.

În acest context, ministrul consideră că este nevoie de o decizie rapidă la nivel guvernamental pentru susținerea sectorului.

„Este nevoie de o înţelegere la nivel de guvern, deoarece sprijinul este urgent. Un sector atât de important nu trebuie să fie văduvit într-o perioadă dificilă”, a adăugat acesta.

Probleme similare și în sectorul sfeclei de zahăr

Tánczos Barna a atras atenția că dificultățile nu se limitează la cultura cartofului. Potrivit ministrului, și producătorii de sfeclă de zahăr au nevoie de măsuri de sprijin, însă până acum nu a fost identificată o soluție financiară.

Oficialul a subliniat că România are nevoie de producție internă pentru a asigura materia primă necesară industriei alimentare și pentru a reduce dependența de importuri.

În prezent, producția autohtonă de zahăr acoperă mai puțin de 20% din consumul național, diferența fiind acoperită prin importuri din alte state ale Uniunii Europene și din Ucraina.

Declarațiile ministrului vin într-un context în care autoritățile încearcă să reducă dependența României de importurile de produse agroalimentare și să stimuleze producția locală.

Vezi și Deficitul comercial al României s-a redus cu 7% în primele patru luni din an. Exporturile au crescut, iar importurile au scăzut ușor