Analiză Noua lege a salarizării: Care vor fi salariile pentru profesori, medici și Justiție. Actorii primesc mai mult cu 60%
Ministerul Muncii a publicat luni, 25 mai, odată cu proiectul noii legi a salarizării unitare, și simulările complete privind salariile brute estimate pentru anul 2027 în principalele categorii profesionale din sectorul public.
Documentul introduce o nouă formulă de salarizare, bazată pe o valoare de referință de 4.100 lei și pe un sistem de 12 grade salariale, cu coeficienți între 1 și 8.
Potrivit proiectului, raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sistemul public va fi de 1 la 8.
Legea urmează să intre integral în vigoare la 1 ianuarie 2027 și trebuie adoptată până la finalul actualei sesiuni parlamentare pentru respectarea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Rezilență (PNRR).
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Guvernul aprobă eliberarea gratuită a primei cărţi electronice de identitate. Finanțarea este asigurată din PNRR
În paralel, liderii PSD, PNL, USR și UDMR și-au asumat ca impactul bugetar total să nu depășească 8 miliarde de lei peste nivelul cheltuielilor salariale din 2026.
Profesorii universitari, cercetătorii și personalul din educație primesc majorări, dar nu uniforme
În învățământul superior, un profesor universitar cu peste 25 ani vechime va avea în 2027 un salariu mediu brut de 22.051 lei, față de 21.309 lei în 2026, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 3%.
Salariul minim brut urcă însă puternic, la 20.421 lei, de la 16.028 lei.
În același timp, salariul maxim scade la 25.619 lei, comparativ cu 29.018 lei în 2026.
Pentru lectorii universitari și șefii de lucrări cu peste 25 ani vechime, salariul mediu brut ajunge la 11.589 lei, față de 11.349 lei în prezent.
Salariul maxim scade la 13.330 lei, de la 14.229 lei.
Cercetătorii științifici seniori sunt printre cei mai avantajați de noua grilă.
Salariul mediu brut urcă la 17.971 lei în 2027, față de 13.677 lei în 2026, ceea ce înseamnă o majorare de aproximativ 31%.
Salariul minim ajunge la 17.532 lei, comparativ cu 11.757 lei în prezent.
În învățământul preuniversitar, profesorii cu gradul I și peste 25 ani vechime vor avea un salariu mediu brut de 12.166 lei, față de 12.021 lei în 2026.
Salariul minim urcă la 11.997 lei, de la 10.757 lei.
Secretarii de unități școlare sunt incluși printre categoriile cu majorări mai consistente.
Salariul mediu brut urcă la 10.920 lei, comparativ cu 10.313 lei în prezent, iar salariul minim crește la 9.482 lei.
Bibliotecarii cu grad profesional maxim ajung la un salariu mediu brut de 9.343 lei, față de 9.248 lei.
Medicii și personalul sanitar primesc creșteri moderate. Cât primesc asistenții sociali
În sănătate, un medic primar va avea în 2027 un salariu mediu brut de 22.016 lei, comparativ cu 21.437 lei în 2026.
Salariul minim urcă la 20.127 lei, de la 17.588 lei.
Salariul maxim scade însă la 28.738 lei, comparativ cu 32.206 lei.
Un biolog principal sau expert în fizică medicală va avea un salariu mediu brut de 11.954 lei, față de 11.706 lei în prezent.
Salariul minim crește la 9.653 lei, de la 7.869 lei.
Asistenții medicali principali, seniori, vor ajunge la un salariu mediu brut de 11.788 lei, față de 11.270 lei.
Salariul minim crește puternic, la 9.952 lei, comparativ cu 8.413 lei.
Una dintre cele mai mari majorări din întreg sistemul apare la asistenții sociali.
Pentru un asistent social principal, senior, salariul mediu brut urcă la 10.033 lei, de la 8.244 lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 22%.
Salariul maxim ajunge la 11.282 lei, față de 10.459 lei.
Judecătorii și grefierii apar cu scăderi în simulări. Ministerul spune că salariile aflate în plată nu vor fi reduse
Una dintre cele mai discutate modificări privește sistemul judiciar.
Pentru un judecător cu vechime între 5 și 10 ani, simularea indică un salariu mediu brut de 19.268 lei în 2027, față de 22.907 lei în 2026.
Salariul maxim scade la 20.793 lei, comparativ cu 26.554 lei.
Salariul minim coboară la 16.826 lei, de la 22.143 lei.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a explicat însă că salariile efectiv plătite nu vor fi diminuate.
„Menținem salariul de bază, deci nu există vreo modificare acolo, dar salariul în plată, având în vedere toate sporurile, primele, lucrurile care s-au dat în instanță, are o scădere semnificativă de 16%”, a declarat ministrul.
Acesta a explicat că diferențele vor fi compensate individual până când evoluția grilelor salariale va absorbi aceste decalaje.
Și grefierii seniori apar cu diminuări în simulări.
Un grefier grad I, cu 15–20 ani vechime, va avea un salariu mediu brut de 10.976 lei, comparativ cu 13.388 lei în 2026.
Salariul minim coboară la 9.030 lei, de la 12.493 lei.
Proiectul introduce însă o indemnizație tranzitorie acordată până la 31 decembrie 2031 pentru categoriile unde noua grilă este sub nivelul actual.
„Românii trebuie să știe că orice afirmație care le creează panică că salariile le-ar putea fi afectate negativ este un neadevăr. Pentru 56% din angajații din sectorul public salariile vor crește, iar pentru ceilalți vor rămâne în plată exact cum sunt”, a declarat Pîslaru.
Administrația publică locală va avea evoluții diferite în funcție de dimensiunea UAT-urilor
În administrația locală apar diferențe în funcție de populația unității administrativ-teritoriale.
Un consilier superior într-un UAT cu peste 200.000 locuitori va avea un salariu mediu brut de 11.334 lei, față de 12.694 lei în 2026, ceea ce înseamnă o scădere de aproximativ 11%.
Salariul minim urcă însă la 10.460 lei, de la 8.952 lei.
Pentru UAT-urile între 50.000 și 200.000 locuitori, salariul mediu crește la 10.721 lei, de la 10.507 lei.
În localitățile cu 10.001–50.000 locuitori, salariul mediu scade ușor la 9.978 lei.
În UAT-urile sub 10.000 locuitori, salariul mediu ajunge la 9.542 lei, față de 9.963 lei.
Salariile debutanților cresc accelerat. Grefierii aproape își dublează veniturile, actorii urcă cu 60%
Noua lege pune accent pe salariile de intrare în sistem.
Cea mai mare creștere apare la grefierii debutanți.
Salariul brut ajunge la 8.405 lei în 2027, comparativ cu 4.148 lei în prezent, ceea ce înseamnă practic o dublare.
Actorii debutanți vor ajunge la 7.298 lei, față de 4.562 lei, o majorare de aproximativ 60%.
Alte exemple:
- Profesor universitar debutant - 7.544 lei (față de 6.446 lei);
- Asistent medical debutant - 7.011 lei (față de 5.530 lei);
- Biolog debutant - 6.847 lei (față de 5.679 lei);
- Infirmier debutant - 5.453 lei (față de 4.485 lei);
- Asistent social debutant - 6.642 lei (față de 4.740 lei);
- Artist instrumentist debutant - 6.806 lei (față de 4.562 lei);
- Bibliotecar debutant - 6.314 lei (față de 4.562 lei);
- Muzeograf debutant - 7.011 lei (față de 4.562 lei);
- Consilier debutant în administrație 7.831 lei (față de 4.562 lei).
Cel mai mare salariu din sistem va fi al președintelui României
Noua grilă stabilește și ierarhia demnitarilor.
Președintele României va avea cel mai mare salariu brut din sistem: 32.800 lei.
Urmează:
- Prim-ministrul - 30.750 lei;
- Miniștrii - 26.650 lei;
- Deputații și senatorii - 24.600 lei;
- Șeful Armatei - 20.500 lei;
- Sergent - 5.860 lei;
- Soldat - 4.674 lei.
Ministrul Pîslaru a declarat că grilele nu au fost construite arbitrar.
„Vreau să asigur românii că nicio grilă nu crește subiectiv”, a afirmat oficialul.
Acesta a dat și propriul exemplu: salariul său brut de ministru ar urma să crească cu aproximativ 22%, echivalentul a circa 2.500 lei.
Vezi și Ce înseamnă premiile de performanță în noua lege a salarizării. Se aplică doar în învățământ și ANAF
Cum se vor calcula salariile în noul sistem
Noua lege introduce 12 grade salariale.
Fiecare grad are un coeficient între 1 și 8.
Salariul se calculează prin înmulțirea valorii de referință (4.100 lei) cu coeficientul funcției.
Exemplu:
Coeficient 2,5 = salariu brut 10.250 lei.
Coeficient maxim 8 = salariu brut 32.800 lei.
Consultările cu sindicatele încep de marți
Ministerul Muncii începe de marți, 26 mai, consultările cu sindicatele și reprezentanții ministerelor pe marginea proiectului.
După finalizarea dezbaterilor, documentul va fi transmis Parlamentului.
Noua lege a salarizării reprezintă unul dintre principalele jaloane asumate de România prin PNRR și trebuie adoptată pentru menținerea calendarului de reforme și a accesului la finanțarea europeană.
