OUG privind angajarea străinilor aduce schimbări pe piața muncii. Expert: „Nu e nici salvarea pieței, nici sfârșitul recrutării”

Bianca Bâlu Data publicării: Data actualizării:
angajati straini
sursa: gettyimages.com/

Piața muncii din România intră într-o nouă etapă de reglementare, odată cu proiectul de Ordonanță de Urgență care vizează angajarea cetățenilor din state non-UE. După ani în care recrutarea lucrătorilor străini s-a dezvoltat rapid, dar neuniform, autoritățile propun un cadru mai strict, menit să standardizeze procedurile și să crească nivelul de control.

Proiectul de OUG propune o restructurare a modului în care sunt angajați lucrătorii străini în România. Sunt stabilite responsabilități mai clare pentru angajatori și agențiile de recrutare, proceduri standardizate de autorizare și mecanisme de monitorizare pe întreaga durată a raportului de muncă.

Obiectivul declarat este reducerea practicilor informale și a zonelor gri care au caracterizat până acum recrutarea internațională, precum și creșterea gradului de protecție pentru lucrătorii din afara Uniunii Europene.

Expert HR: angajarea străinilor, de la excepție la necesitate

Dincolo de dezbaterea publică generată de noile reguli, specialiștii în resurse umane atrag atenția că România se confruntă cu un deficit structural de personal, care nu mai poate fi acoperit exclusiv din piața internă.

„Dincolo de zgomotul din jurul acestei OUG, cred că este important să ne uităm la fondul problemei: România are nevoie reală de forță de muncă, iar angajarea lucrătorilor străini nu mai este de mult o excepție, ci o necesitate economică”, afirmă Sorina Faier, expert în resurse umane, într-o discuție cu DigiEconomic.

Potrivit Sorinei Faier, unul dintre cele mai importante efecte pozitive ale OUG-ului ar putea fi profesionalizarea procesului de recrutare. În opinia sa, noul cadru legislativ încearcă să înlocuiască soluțiile improvizate cu reguli clare și responsabilități bine definite.

„Această ordonanță încearcă să aducă ordine într-un sistem care până acum a funcționat prea mult pe improvizație, relații informale și zone gri. Din perspectiva mea, miza este trasabilitatea și protecția reală pentru oamenii care vin să muncească aici”, explică expertul HR.

Avantaje potențiale: transparență și control

Printre beneficiile identificate se numără un cadru mai transparent și mai predictibil pentru angajatori, dar și mecanisme mai clare de protecție pentru lucrătorii străini. De asemenea, proiectul include elemente de digitalizare și un control mai unitar al procesului de recrutare, care ar putea contribui la reducerea muncii nedeclarate și a abuzurilor.

În același timp, Sorina Faier avertizează că implementarea ordonanței va fi decisivă pentru succesul său. O aplicare rigidă poate transforma o soluție necesară într-un obstacol suplimentar pentru angajatori.

„Dacă implementarea va fi greoaie, riscăm să transformăm o soluție într-un nou blocaj birocratic. Costurile și cerințele suplimentare pentru agenții și angajatori pot descuraja exact companiile care au cea mai mare nevoie de forță de muncă”, subliniază aceasta.

Există și riscul ca lipsa de flexibilitate să împiedice piața să reacționeze rapid la nevoile reale din teren, în special în sectoarele cu deficit cronic de personal.

Astfel, expertul HR consideră că OUG-ul trebuie evaluat prin prisma modului în care va fi pus în practică, nu doar a intențiilor declarate.

„Această OUG nu este nici salvarea pieței muncii, nici sfârșitul recrutării de străini. Este un instrument care poate funcționa foarte bine sau foarte prost, în funcție de cum va fi aplicat”, afirmă Sorina Faier.

În lipsa unui dialog real între autorități, angajatori și specialiști în resurse umane, există riscul ca problema deficitului de personal să se mute din zona economică în cea administrativă, fără a fi rezolvată.

Citește și: Costuri mai mari, birocrație și risc de blocaj: de ce IMM-urile spun „nu” noii ordonanțe privind muncitorii străini