Analiză Piața muncii se mișcă lent. Specialist resurse umane: „Companiile sunt prudente, iar recrutările se fac mult mai selectiv”
Cele mai recente cifre publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că, în trimestrul III din 2025, numărul locurilor de muncă vacante a ajuns la 31.600, în ușoară creștere față de trimestrul anterior (+300), dar semnificativ mai redus comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, când existau cu 8.300 posturi mai multe.
Locurile de muncă vacante sunt posturi reale, libere în organizație, pentru care angajatorul caută sau este pregătit să caute imediat un angajat, iar acesta poate fi ocupat într-un termen scurt.
Rata locurilor de muncă vacante (procentul locurilor de muncă vacante din totalul joburilor existente) se menține la 0,62%, cu doar 0,01% peste trimestrul anterior, însă cu 0,16 puncte procentuale sub nivelul din 2024.
Cele mai ridicate valori ale ratei locurilor de muncă vacante se înregistrează în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (1,99%), în administrația publică (1,1%) și în transport și depozitare (1,07%). Aproape o cincime din totalul posturilor vacante se află în industria prelucrătoare, cu 6.000 de poziții disponibile.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Motorina s-a ieftinit cu aproape 70 de bani în prima zi cu acciza redusă. Cât costă litrul la pompă
În zona opusă, domenii precum tranzacțiile imobiliare, industria extractivă, hoteluri și restaurante sau alte activități de servicii înregistrează cele mai mici rate ale locurilor de muncă vacante, cu valori de sub 0,2% și cu doar câteva sute de posturi disponibile.
Ce înseamnă aceste cifre pentru angajatul obișnuit
Pentru a înțelege impactul real al acestor date asupra angajaților și asupra celor aflați în căutarea unui loc de muncă, redacția DigiEconomic a discutat cu Sorina Faier, specialist resurse umane.
Aceasta explică faptul că evoluția actuală arată o piață în tranziție, nu una aflată în plin avânt al recrutărilor.
„Nu suntem într-un boom al angajărilor, ci într-o perioadă de ajustare”, spune Faier. Iar pentru un angajat obișnuit, efectele sunt vizibile.
„Presiunea pe creșterile salariale este mai mică. Companiile sunt prudente, bugetele sunt atent controlate, iar recrutările se fac mult mai selectiv”, afirmă ea. În același timp, angajații care își fac treaba bine rămân protejați: „Nu vedem valuri de concedieri, dar nici o ofertă bogată de joburi ca în anii trecuți. Rolurile bune se păstrează, iar angajații apreciați sunt protejați.”
În ansamblu, spune Sorina Faier, piața „nu este dramatică, ci mai cumpătată și mai puțin dispusă să supra-plătească.”
Domeniile cu bariere în 2026 și unde rămân cele mai bune șanse de angajare
Diferențele mari dintre sectoare fac ca accesul la un job bun să fie inegal.
„Este adevărat că vedem diferențe mari între sectoare, iar acest lucru influențează direct șansele candidaților”, subliniază Sorina Faier.
Ea arată că mai multe domenii cheie vor pune bariere în 2026, fie din cauza restructurărilor, fie a creșterii lente:
- Automotive – companii care optimizează costuri, îngheață recrutări sau mută linii de producție. „Există activitate în inginerie și calitate, dar cu mai puține roluri decât acum 2–3 ani”, spune specialista;
- IT – un sector în recalibrare, cu proiecte amânate, restructurări și o cerere redusă pentru pozițiile de nivel mediu;
- Construcții – volatilitate mare, puternic influențată de fonduri publice și schimbări legislative;
- Servicii financiare – automatizare accelerată și reducere a rolurilor suport;
Totuși, anumite sectoare rămân stabile sau chiar în continuare dinamice:
- Retailul și FMCG-ul păstrează un volum constant de recrutări;
- Logistica și depozitarea continuă să fie susținute de comerțul online;
- Healthcare-ul și serviciile medicale duc o lipsă acută de personal, inclusiv pe poziții non-medicale;
- Domeniile specializate în HR, finance, supply chain mențin o cerere constantă, chiar dacă competitivitatea este ridicată.
„Pe scurt, 2026 va fi un an în care competențele tehnice, digitale și adaptabilitatea vor face diferența. Joburile nu dispar, dar ele se redistribuie între domenii”, concluzionează Sorina Faier.
