Analiză Pilonul 3 de pensii private: cum randamentele record nu se traduc în economii mari pentru români
Sistemul de pensii private facultative din România, cunoscut drept Pilonul 3, a înregistrat în 2025 cele mai ridicate valori din istoria sa, atât în ceea ce privește activele administrate, cât și numărul de participanți. Datele publicate recent de Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) indică o creștere semnificativă a randamentelor investiționale și a sumelor acumulate, pe fondul unui interes tot mai mare pentru economisirea suplimentară la pensie.
În același timp, analiza structurii contribuțiilor, a nivelului activelor personale și a modului în care participanții utilizează acest instrument arată diferențe importante între performanța financiară a fondurilor și comportamentul de economisire al populației.
Pilonul 3 reprezintă componenta facultativă a sistemului de pensii private din România. Acesta permite acumularea unor economii suplimentare pentru vârsta pensionării, prin contribuții voluntare ale angajaților, ale persoanelor cu activități independente sau ale angajatorilor.
Spre deosebire de Pilonul 2, unde contribuția este obligatorie și se reține automat din salariul brut, Pilonul 3 presupune o decizie activă de economisire. Participanții pot alege fondul, nivelul contribuției și pot întrerupe sau relua plățile în funcție de situația personală.
Performanță investițională la maxime istorice
În 2025, cele 10 fonduri de pensii facultative au obținut un randament investițional mediu de 19,6%, cel mai ridicat din istoria de aproape 19 ani a sistemului. Activele nete administrate au ajuns la 7,4 miliarde de lei, în creștere cu 33% față de finalul anului precedent.
Pe întreaga perioadă 2007-2025, randamentul mediu anual a fost de 6,7%, peste rata medie a inflației de 4,9%. În termeni monetari, câștigul net obținut de participanți depășește 2,6 miliarde de lei, după deducerea tuturor comisioanelor.
„Aceste cifre arată că, relativ la inflație și comparativ cu alternativele de economisire disponibile populației, Pilonul III livrează rezultate solide pe termen lung”, explică Corneliu Perianu, co-fondator al unui broker de pensii private online, pentru DigiEconomic.
Un număr record de 183.000 de români au început să contribuie la Pilonul 3 în 2025, iar numărul total al participanților a ajuns, pentru prima dată, la 1 milion. În același an, contribuțiile totale virate au fost de aproximativ 940 milioane de lei, cu 25% mai mult decât în 2024.
Cu toate acestea, doar aproximativ 500.000 de persoane contribuie efectiv lunar, iar aproape jumătate dintre participanți au întrerupt plata contribuțiilor. Totodată, circa 20% dintre conturi au un activ personal net mai mic de 413 lei.
„Creșterea numărului de participanți nu înseamnă automat acumulare reală de capital pentru pensie”, avertizează Corneliu Perianu.
Contribuția medie, în scădere ca procent din salariul brut
Un aspect esențial este evoluția contribuției medii raportate la salariul brut. Deși sumele nominale au crescut, acestea reprezintă o pondere tot mai mică din venituri.
În 2015, contribuția medie la Pilonul 3 era echivalentă cu 4,55% din salariul mediu brut. În 2020, ponderea a scăzut la 2,71%, iar în 2025 a ajuns la doar 1,86%.
„Nivelul actual al contribuției este insuficient pentru a construi un capital relevant la pensionare”, subliniază Perianu.
Această tendință se reflectă și în valoarea activului personal net mediu, care este de aproximativ 7.400 de lei, după mai bine de 18 ani de funcționare a sistemului.
Deși legislația permite angajatorilor să contribuie la Pilonul 3 în numele salariaților, doar aproximativ 5% dintre angajați beneficiază de acest mecanism.
„Pilonul III este conceput ca un beneficiu extrasalarial eficient fiscal, dar în practică este foarte puțin utilizat”, explică Perianu.
Diferența de impact este semnificativă: o contribuție lunară de 170 de lei suportată de angajator, timp de 15 ani, poate genera un activ personal net de peste 67.000 de lei, aproape dublu față de o contribuție similară realizată dintr-o majorare salarială netă.
Contribuțiile la Pilonul 3 sunt deductibile fiscal în limita a 400 de euro pe an, atât pentru angajați, cât și pentru angajatori. Acest plafon nu a mai fost actualizat de 17 ani.
„Astăzi, deductibilitatea este marginală ca impact financiar și nu mai funcționează ca un stimul real de economisire”, afirmă Corneliu Perianu. În consecință, contribuțiile la Pilonul 3 sunt de aproape trei ori mai mici decât cele din Pilonul 2.
Ce înseamnă fondurile de tip life cycle
Fondurile de pensii de tip life cycle sunt fonduri care își ajustează automat strategia de investiții în funcție de vârsta participantului și de apropierea de momentul pensionării.
În primii ani de acumulare, aceste fonduri investesc o pondere mai mare în active cu potențial de creștere, precum acțiunile, asumând un risc mai ridicat pentru randamente mai mari pe termen lung. Pe măsură ce participantul se apropie de vârsta pensionării, fondul reduce treptat expunerea la risc și crește ponderea investițiilor mai stabile, pentru a proteja capitalul acumulat.
Potrivit lui Corneliu Perianu, introducerea efectivă a fondurilor life cycle este esențială în contextul creșterii plăților către beneficiari. Deși cadrul legal a fost creat prin OUG nr. 26/2025, legislația secundară necesară aplicării este încă așteptată.
În 2025, fondurile de pensii facultative au efectuat plăți în valoare de aproximativ 272 milioane de lei către 16.100 de beneficiari, în creștere cu 83% față de anul anterior. La nivel cumulat, plățile realizate între 2007 și 2025 au ajuns la 1,05 miliarde de lei, către circa 107.000 de beneficiari. Majoritatea participanților aleg plata unică a activului acumulat.
„78% dintre beneficiari optează pentru plata integrală, ceea ce arată că Pilonul III este perceput mai degrabă ca un activ acumulat decât ca o pensie lunară”, explică Perianu.
Intrarea în vigoare a Legii 2/2026, în ianuarie 2027, va fi un moment-cheie pentru modul în care Pilonul 3 va fi utilizat în faza de decumulare.
Pentru ca Pilonul 3 să devină un pilon efectiv de pensie și nu doar o formă marginală de economisire, specialiștii subliniază necesitatea unor ajustări structurale, în special în zona fiscală și în arhitectura fondurilor.
Citește și: Sistemul de pensii private a încheiat 2025 cu active record. Cum schimbă noua lege dinamica plăților