Protecție pentru capitalul privat: IMM-urile cer decuplarea fondurilor europene de crizele politice
Reprezentanții mediului de afaceri românesc solicită o schimbare de paradigmă în gestionarea fondurilor europene pentru exercițiul financiar 2028-2034. Organizația IMM România a propus introducerea clauzei „Safe Harbor”, un mecanism menit să garanteze că decontările către firmele private nu vor mai fi blocate de eșecurile politice sau de nerealizarea unor reforme instituționale de către stat.
Principala temere a antreprenorilor vizează condiționarea plăților din fonduri europene de jaloane politice și reforme macro-instituționale.
IMM România avertizează că acest model actual poate genera blocaje sistemice, unde beneficiarii privați care își îndeplinesc corect obiectivele tehnice rămân fără lichidități din cauza unor factori asupra cărora nu au control.
Florin Jianu, președintele organizației, a explicat că prioritatea strategică a României trebuie să fie valorificarea celor peste 60 de miliarde de euro alocate pentru următorul cadru financiar, însă succesul nu trebuie măsurat doar prin gradul de absorbție.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Bolojan anunță noi investiții în infrastructura energetică: Se alocă 150 de milioane euro pentru dezvoltarea instalaţiilor de stocare
„Acești bani pot închide decalajele economice ale României doar dacă ajung acolo unde se creează valoare, respectiv în economia reală. Succesul fondurilor europene nu mai trebuie măsurat doar prin procente de absorbție, ci prin capacitatea lor de a face bine adevăratei economii românești, aceea a mediului privat autohton, care a fost permanent un motor de stabilitate și creștere a țării”, a declarat Florin Jianu.
De asemenea, organizația se opune centralizării fondurilor sub o umbrelă administrativă unică, considerând că acest pas va favoriza marile proiecte de stat în detrimentul sectorului privat.
Antreprenorii cer un parteneriat autentic și o simplificare administrativă radicală, care să includă finalizarea interoperabilității platformei MySMIS cu instituții precum ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală) și ONRC (Oficiul National al Registrului Comertului), dar și implementarea unui Ghid Unic de Condiții Comune.
Mecanisme de echilibrare pentru competiția europeană
O altă propunere vizează Fondul European pentru Competitivitate, unde IMM România cere introducerea unui „bonus de convergență”.
Acesta ar presupune un punctaj suplimentar obligatoriu pentru proiectele care includ parteneri din state cu un Produs Intern Brut (PIB) per capita sub media Uniunii Europene, compensând astfel costurile de capital mai mari cu care se confruntă firmele românești.
Fără un astfel de mecanism, avertizează patronatele, fondurile vor fi absorbite doar de marii campioni tehnologici deja existenți, adâncind decalajele industriale.
În același timp, se solicită rezervarea unei cote de cel puțin 20% din fondurile de competitivitate pentru companiile de talie medie (Mid-Caps) și IMM-urile inovatoare.
Antreprenorii cer, de asemenea, aplicarea principiului „Single Audit” pentru a evita controalele repetate asupra proiectelor deja validate și introducerea unui mecanism de indexare automată a granturilor cu inflația, pentru ca proiectele să nu fie blocate de birocrație sau de creșterea costurilor de execuție.
Mesajul IMM România coincide cu declarația ministrului Alexandru Nazare referitoare la elaborarea unui program de relansare economică pentru intervalul 2026-2032, program ce va cuprinde scheme de finanțare destinate sectoarelor strategice, precum și un pachet de măsuri pentru simplificarea birocrației.
