RAPORT Paradoxul pieței muncii: Europa se confruntă simultan cu deficit și surplus de angajați în aceleași profesii
Piața muncii din țările rețelei EURES continuă să fie marcată de dezechilibre importante, potrivit celui mai recent raport EURES 2025 privind deficitul și excedentul de forță de muncă.
Deși presiunile de pe piața muncii s-au redus comparativ cu perioada imediat următoare pandemiei, deficitul de personal rămâne ridicat în sectoare și ocupații importante, pe fondul schimbărilor demografice, al neconcordanței dintre competențe și cerințele angajatorilor, al condițiilor de muncă și al mobilității reduse a lucrătorilor.
Raportul identifică 2.617 ocupații aflate în deficit și 2.177 ocupații cu excedent de forță de muncă la nivelul statelor participante la rețeaua EURES.
Potrivit documentului, aproape toate ocupațiile se confruntă cu lipsă de personal în cel puțin o țară. Deficitele sunt concentrate în special în rândul specialiștilor, al meseriașilor și al operatorilor de utilaje, inclusiv în numeroase ocupații care necesită calificare medie.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Situația carburanţilor, explicată de premierul interimar: Nu avem cum să controlăm scumpirea, nu este doar la noi
În același timp, excedentele de personal sunt mai concentrate geografic și apar în special în ocupațiile administrative și în cele necalificate.
Una dintre concluziile raportului este că numeroase ocupații sunt deficitare într-o țară și excedentare în alta, ceea ce indică un potențial important pentru ocuparea locurilor de muncă prin mobilitatea transfrontalieră.
Rețeaua EURES include toate statele membre ale Uniunii Europene, la care se adaugă Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.
Vezi și Subvenție pentru angajatorii care recrutează elevi și studenți în vacanța de vară. Cum se obține
Deficitele sunt mai puține, dar mai grave
Raportul arată că numărul ocupațiilor aflate în deficit în majoritatea statelor participante s-a redus comparativ cu anii anteriori. În schimb, severitatea acestor deficite a crescut.
Autorii documentului apreciază că dezechilibrele sunt generate tot mai mult de factori structurali, precum îmbătrânirea populației, lipsa competențelor necesare și atractivitatea redusă a unor profesii, ceea ce impune măsuri pe termen lung.
Raportul estimează că aproximativ un sfert din totalul locurilor de muncă din țările EURES, echivalentul a circa 53 de milioane de lucrători, se află în ocupații afectate de deficit sau excedent de personal.
Analiza mai arată că:
- femeile sunt subreprezentate în ocupațiile aflate în deficit și suprareprezentate în cele cu surplus;
- lucrătorii vârstnici sunt prezenți într-o proporție ridicată atât în ocupațiile deficitare, cât și în cele excedentare, ceea ce indică un
- necesar important de înlocuire în următorii ani;
- deficitul este asociat frecvent ocupațiilor care necesită competențe specifice și calificări profesionale de nivel mediu, ceea ce evidențiază rolul formării profesionale.
Raportul mai arată că lucrătorii mobili și migranții contribuie la reducerea deficitului de personal, însă sunt adesea angajați în posturi sub nivelul calificării lor sau în ocupații unde există deja surplus de forță de muncă.
Domeniul sănătății rămâne cel mai afectat
Sectorul sănătății și al serviciilor de îngrijire este în continuare unul dintre cele mai afectate de lipsa personalului. Potrivit raportului, aproximativ 25 de milioane de persoane lucrează în acest domeniu în statele EURES.
Medicii, asistenții medicali și lucrătorii din domeniul îngrijirii se confruntă cu deficite persistente și severe în numeroase țări, iar autorii raportului recomandă îmbunătățirea condițiilor de muncă, extinderea capacității de formare și utilizarea mai eficientă a competențelor existente prin digitalizare și schimbări organizaționale.
Pentru diminuarea deficitului de personal, raportul recomandă politici care să combine investițiile în dezvoltarea competențelor cu măsuri de stimulare a ocupării, îmbunătățirea condițiilor de muncă și utilizarea mai eficientă a mobilității în interiorul Uniunii Europene.
Printre măsurile propuse se numără extinderea programelor de formare profesională, creșterea atractivității locurilor de muncă și eliminarea obstacolelor care limitează mobilitatea transfrontalieră a lucrătorilor.
Vezi aici raportul complet
Te-ar putea interesa și Strategia UE împotriva sărăciei pune presiune pe România. Sindicatele cer reforme pentru salarii, locuințe și protecție socială
