România ar putea trece la un sistem diferențiat în ceea ce privește salariul minim. Ce înseamnă acest lucru pentru beneficiari
Proiectul legislativ B604/2025, inițiat de senatori și deputați AUR (Alianța pentru Unirea Românilor), propune o diferențiere în acordarea salariului minim, bazată pe vechimea în muncă și nivelul studiilor.
Concret, proiectul modifică articolul 164 din Codul muncii (Legea nr. 53/2003) privind salariul minim și introduce următoarele:
1. Cinci praguri de vechimea în muncă:
- Gradația 1, cuprinsă între 3 și 5 ani vechime: majorarea salariului de bază minim brut cu o cota procentuală de 10 %, din care rezultă noul salariu mimim brut;
- Gradația 2, cuprinsă între 5 și 10 ani: +7,5%;
- Gradația 3, cuprinsă între 10 și 15 ani: +5%;
- Gradația 4, cuprinsă între 15 și 20 ani: +2,5%;
- Gradația 5, peste 20 de ani: +2,5%.
2. Coeficienți de ierarhizare în funcție de nivelul studiilor și calificarea profesională:
- muncitori necalificați: 1
- personalul calificat, absolvenții de școală profesională și cei cu studii liceale: 1,20
- absolvenții de liceu cu diplomă de bacalaureat: 1,25
- absolvenții de studii postliceale și cei cu școală de maiștri: 1,30
- studii superioare de scurtă durată: 1,50
- studii superioare de lungă durată absolvite cu diplomă de licenţă: 1,70
- studii superioare de lungă durată absolvite cu diplomă de licenţă și master în domeniul activităţii desfăşurate: 1,80
- studii superioare de lungă durată absolvite cu diplomă de master și doctorat în domeniul activităţii desfăşurate: 2
Pentru cineva la început de carieră, remunerația pornește de pe prima treaptă a salariului minim de bază, iar odată ce depășește pragurile de vechime, crește gradual. Concomitent, se aplică coeficienții de studii și calificare.
Aceste valori nu se aplică automat tuturor angajaților care dețin diplome, ci doar acolo unde fișa postului specifică necesitatea studiilor de specialitate. Spre exemplu, un angajat cu doctorat nu poate pretinde dublarea salariului minim dacă postul ocupat nu impune acea calificare.
Gradațiile nu se cumulează, ci se aplică succesiv, în funcție de treapta pe care se află angajatul, notează Digi24.
Impactul asupra beneficiarilor
Contactat din partea redacției DigiEconomic pentru a emite un punct de vedere asupra impactului pe care legea l-ar putea avea în eventualitatea în care ar fi adoptată, profesorul universitar de economie, Bogdan Glăvan, ne-a transmis următoarele:
„Vorbim de salarii minime speciale. Efectul? Îmbătrânește forța de muncă. Totodată, implică o adaptare a sindicatelor la clienții lor.
Dar, pe fond, de ce ar trebui ca salariul să țină cont de vârsta angajatului? Care este logica economică? Nici una. Este, așadar, doar o logică politică, internă sindicatului, după cum am zis.
De exemplu, un paznic în vârstă ar trebui să fie plătit mai bine (cu salariul minim) decât un paznic tânăr. Nu e ciudat? Salariul depinde de productivitatea muncii, nu de găselnițele sau de ingineriile sau de privilegiile sau de discriminările (pe motiv de vârstă) care plac unora sau altora.
Există un scop politic al propunerii, anume de a crește salariile bugetarilor, în ciuda politicii guvernului de a îngheța salariile.
Adică guvernul vine pe de o parte și îngheață salariile, dar diverse interese politice vin pe de altă parte și schimbă formula de calcul a salariului minim, astfel încât să se producă o creștere de facto a grilei salariale în sectorul bugetar, unde alte salarii sunt ancorate de salariul minim”, declară Bogdan Glăvan.
