România, printre ultimele state din UE la munca de acasă. Doar 4% dintre angajați au lucrat remote în 2024
România se află printre statele membre ale Uniunii Europene (UE) cu cea mai redusă pondere a angajaților care lucrează de acasă, potrivit unui raport Eurofound privind calitatea timpului de lucru în UE.
În 2024, doar 4% dintre angajații din România au lucrat de acasă cel puțin ocazional, cel mai redus nivel dintre statele menționate în raport. Prin comparație, media Uniunii Europene a fost de 22%, în creștere puternică față de 8% în 2015.
La polul opus, cele mai ridicate ponderi au fost înregistrate în Luxemburg, unde 41% dintre angajați au lucrat de acasă cel puțin uneori, și în Țările de Jos și Suedia, cu câte 38%.
România nu a înregistrat aproape nicio schimbare față de 2015
Raportul Eurofound publicat recent arată că pandemia de COVID-19 a avut un impact major și durabil asupra muncii la distanță și a organizării muncii în Europa. Totuși, această transformare nu s-a produs uniform în toate statele membre.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Banii se scumpesc din nou. Războiul, inflația și datoriile schimbă direcția dobânzilor
În timp ce Luxemburg a înregistrat o creștere de 30 de puncte procentuale față de 2015, Germania de 26 pp, Belgia și Finlanda de 22 pp, iar Irlanda și Suedia de 20 pp, România a rămas practic pe loc.
Potrivit Eurofound, România și Ungaria nu au înregistrat aproape nicio schimbare între 2015 și 2024, ponderile rămânând la 4%, respectiv 7%.
Mai puțin de unul din zece angajați a lucrat de acasă în 2024 în Bulgaria, cu 8%, Ungaria, cu 7%, Italia, cu 6%, și România, cu 4%.
Munca flexibilă aduce beneficii, dar și riscuri
Raportul arată că formele flexibile de muncă au îmbunătățit, în general, calitatea timpului de lucru și echilibrul dintre viața profesională și cea personală. Totuși, Eurofound avertizează că riscurile rămân semnificative. Angajații care lucrează de la distanță sunt mai expuși la programe neregulate, volum mare de muncă și disponibilitate extinsă.
„Angajații cu un nivel ridicat de calificare se confruntă frecvent cu ore de lucru mai lungi, în pofida autonomiei mai mari, în timp ce lucrătorii cu un nivel redus de calificare au un timp de lucru mai fragmentat și un control limitat asupra programului. În mod esențial, contactul frecvent în afara orelor de lucru se remarcă drept unul dintre cei mai puternici factori ai stresului profesional și ai presiunii psihice.”
13 state membre au reguli privind dreptul la deconectare
Eurofound notează că reglementările privind munca flexibilă evoluează, dar diferențele dintre statele membre rămân importante.
Până în 2025, 13 state membre au introdus în legislația națională prevederi privind dreptul la deconectare, în mare parte după pandemie și în contextul implementării Directivei UE privind echilibrul dintre viața profesională și cea personală.
Eurofound: Flexibilitatea nu elimină dezechilibrele domestice
Din perspectivă de gen, participarea la forme flexibile de muncă este relativ similară între bărbați și femei, însă apar diferențe în calitatea timpului de lucru.
Bărbații raportează mai des ore de lucru mai lungi, programe neregulate și timp insuficient de odihnă între ture. Femeile sunt mai predispuse să lucreze în timpul liber și să se confrunte cu interferențe între muncă și familie.
„Munca integrală de acasă poate avea, de asemenea, un impact mai negativ asupra sănătății femeilor, ceea ce subliniază că flexibilitatea muncii nu poate elimina, de una singură, dezechilibrele legate de responsabilitățile domestice”, arată raportul.
Eurofound, Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă, este un organism tripartit al Uniunii Europene care furnizează informații pentru dezvoltarea unor politici sociale, de ocupare și de muncă mai bune.
Vezi raportul complet AICI.
Te-ar putea interesa și Aproape 29.000 de locuri de muncă sunt disponibile în România. Cele mai căutate meserii
