Salariul mediu net a scăzut în aprilie la 5.843 lei. Puterea de cumpărare a angajaților s-a redus cu 6,5% într-un an
Câștigul salarial mediu net a fost de 5.843 de lei în luna aprilie, în scădere cu 95 de lei (-1,6%) față de martie, în timp ce salariul mediu brut a coborât la 9.740 de lei, potrivit datelor publicate vineri, 12 iunie, de Institutul Național de Statistică (INS).
În termeni reali, după ajustarea cu inflația, puterea de cumpărare a salariilor a fost cu 6,5% mai mică decât în aprilie 2025.
Datele INS arată că salariul mediu brut a ajuns în aprilie la 9.740 de lei, cu 162 de lei mai puțin decât în luna martie (-1,6%).
În același timp, câștigul salarial mediu net s-a redus la 5.843 de lei, înregistrând o scădere de 95 de lei comparativ cu luna precedentă.
Potrivit statisticienilor, evoluția este influențată în mare măsură de acordarea unor prime și bonusuri în lunile anterioare, în special în contextul sărbătorilor și al recompenselor trimestriale sau anuale.
Salariul mediu net este cu 3,5% mai mare decât acum un an
Comparativ cu aprilie anul trecut, câștigul salarial mediu net a crescut cu 3,5%.
Cu toate acestea, ritmul de creștere a salariilor a rămas sub nivelul inflației, ceea ce a dus la diminuarea puterii de cumpărare.
INS arată că indicele câștigului salarial real a fost de 93,5% în aprilie față de aceeași lună a anului trecut, ceea ce înseamnă că salariile reale au pierdut 6,5% din valoare într-un interval de 12 luni.
Față de martie 2026, indicele câștigului salarial real a fost de 97,6%.
Cele mai mari salarii: petrol și IT
Cele mai ridicate câștiguri salariale medii nete s-au înregistrat în:
- extracția petrolului brut și a gazelor naturale: 15.429 lei;
- activități de programare și consultanță în tehnologia informației: 14.249 lei.
La polul opus, cele mai mici salarii medii nete au fost raportate în:
- pescuit și acvacultură: 2.915 lei;
- activități de asistență socială fără cazare: 2.955 lei.
Unde au crescut cel mai mult salariile
Comparativ cu luna martie, cele mai importante creșteri salariale au fost consemnate în extracția petrolului brut și a gazelor naturale, unde salariul mediu net a avansat cu 41,3%.
Majorări între 4,5% și 9% au fost raportate în mai multe sectoare, printre care:
- fabricarea autovehiculelor;
- activități profesionale, științifice și tehnice;
- industria produselor din cauciuc și mase plastice;
- jocuri de noroc și pariuri;
- transporturi și activități logistice;
- fabricarea hârtiei.
Potrivit INS, creșterile au fost determinate de acordarea unor prime ocazionale, bonusuri de performanță, drepturi în natură, ajutoare bănești și sume distribuite din profit.
Cele mai accentuate diminuări ale câștigului salarial mediu net au fost înregistrate în producția cinematografică, video și de televiziune, cu -24,6% și fabricarea produselor din tutun cu -23,7%.
Scăderi cuprinse între 10% și 17,5% au fost raportate și în:
- consultanță în management;
- intermedieri financiare;
- activități auxiliare financiare și de asigurări;
- administrarea paginilor web și portaluri online;
- publicitate și cercetare de piață;
- activități editoriale.
În sectorul IT, salariile din activitățile de programare și consultanță au scăzut cu până la 9,5% față de luna precedentă.
Evoluția salariilor în sectorul bugetar
În sectorul public, câștigul salarial mediu net a avut evoluții mixte în aprilie:
- învățământ: -2,2%;
- administrație publică: -0,3%;
- sănătate și asistență socială: +0,7%.
INS precizează că fluctuațiile salariale din cursul anului sunt influențate de calendarul acordării bonusurilor și premiilor, ceea ce poate genera variații lunare semnificative fără a schimba tendința anuală a veniturilor.
Specialiștii avertizau asupra erodării puterii de cumpărare
„Deși salariile continuă să crească nominal, puterea reală de cumpărare a românilor este afectată de inflația ridicată. Creșterile salariale sunt absorbite rapid de majorările de prețuri la bunuri și servicii esențiale”, declara Sorina Faier pentru DigiEconomic.
Potrivit acesteia, diferențele dintre sectoarele economice rămân semnificative, domeniile cu valoare adăugată ridicată, precum IT-ul sau industria energetică, continuând să ofere cele mai mari venituri, în timp ce sectoare precum asistența socială, agricultura sau serviciile cu calificare redusă rămân la niveluri salariale mult inferioare.
„Principala provocare pentru angajați nu mai este doar obținerea unor salarii mai mari, ci menținerea puterii de cumpărare într-un context caracterizat de costuri tot mai ridicate”, mai afirma specialistul.