Sindicatele din sistemul public de pensii critică proiectul legii salarizării: salariile din casele teritoriale de pensii pot scădea
Federaţia Naţională Solidaritatea Socială a Muncii (FNSSM), organizaţie afiliată la Blocul Naţional Sindical, susţine că forma actuală a proiectului noii legi a salarizării unitare ar putea conduce la diminuarea veniturilor angajaţilor din casele teritoriale de pensii şi ar putea menţine o parte dintre inechităţile salariale existente în sistemul public.
Într-un comunicat transmis marţi, 2 iunie, federaţia sindicală arată că reforma salarizării este necesară, însă consideră că noul cadru legislativ trebuie să asigure tratament egal pentru funcţii similare, predictibilitate în evoluţia veniturilor şi protejarea puterii de cumpărare a angajaţilor din sectorul public.
Potrivit FNSSM, proiectul nu introduce mecanisme suficient de clare pentru uniformizarea salariilor în cazul funcţiilor identice sau similare din instituţii diferite.
Reprezentanţii organizaţiei susţin că noua lege ar trebui să elimine diferenţele salariale rezultate din aplicarea neunitară a legislaţiei anterioare şi să consolideze principiul „salariu egal pentru muncă de valoare egală”.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Cum afectează războaiele economia. De ce cresc prețurile, inflația și incertitudinea în perioade de conflict
Sindicaliştii consideră că funcţiile din cadrul caselor teritoriale de pensii sunt subevaluate în actuala variantă a proiectului, în condiţiile în care angajaţii gestionează activităţi esenţiale pentru milioane de pensionari şi beneficiari ai sistemului public de pensii.
În acest context, federaţia solicită revizuirea coeficienţilor de salarizare atât pentru personalul de execuţie, cât şi pentru cel de conducere din sistemul public de pensii, precum şi reducerea diferenţelor salariale dintre structurile centrale şi cele teritoriale.
Te-ar putea interesa și Sindicatele din silvicultură susțin că noua lege a salarizării ar putea reduce veniturile cu 25% pentru mii de angajați
Îngrijorări privind evoluţia veniturilor după 2027
Una dintre principalele critici formulate de FNSSM vizează nivelul salariilor care ar rezulta în urma aplicării noii legi începând cu 1 ianuarie 2027.
Potrivit organizaţiei sindicale, proiectul nu garantează revenirea salariilor la nivelurile existente înaintea măsurilor fiscal-bugetare temporare adoptate în ultimii ani. Mai mult, reprezentanţii federaţiei susţin că salariile calculate conform noii grile ar putea rămâne sub nivelul veniturilor aflate în plată în luna iunie 2025 pentru personalul din casele teritoriale de pensii.
Sindicaliştii consideră că măsurile temporare aplicate în perioade de constrângeri bugetare nu ar trebui să genereze efecte permanente asupra veniturilor angajaţilor.
Solicitarea de indexare anuală a valorii de referinţă
FNSSM cere introducerea în lege a unui mecanism automat de actualizare anuală a valorii de referinţă utilizate la calculul salariilor din sectorul public.
Potrivit federaţiei, această actualizare ar trebui să fie fundamentată pe indicatori economici obiectivi, precum rata inflaţiei şi evoluţia câştigului salarial mediu brut pe economie.
Organizaţia avertizează că, în lipsa unui astfel de mecanism, salariile din sectorul public riscă să fie afectate de creşterea costului vieţii şi de inflaţie, ceea ce ar putea conduce la diminuarea puterii de cumpărare a angajaţilor.
Poziţia FNSSM vine în contextul consultărilor publice privind noua lege a salarizării unitare, publicată recent de Ministerul Muncii.
Actul normativ reprezintă una dintre reformele majore asumate de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi prevede reorganizarea completă a sistemului de salarizare din sectorul public.
Proiectul introduce o structură salarială unică bazată pe 12 grade salariale şi stabileşte un raport maxim de 1 la 8 între cel mai mic şi cel mai mare salariu din sistemul public.
Guvernul a anunţat că principiul de bază al reformei este menţinerea veniturilor aflate în plată. În acest sens, proiectul introduce mecanismul „diferenţei salariale tranzitorii”, prin care angajaţii ale căror salarii rezultate după reîncadrare sunt mai mici decât veniturile aflate în plată ar urma să primească o compensaţie temporară până la 31 decembrie 2031.
În cadrul consultărilor publice aflate în desfăşurare, sindicatele din mai multe domenii au formulat propuneri de modificare a proiectului, înainte ca forma finală a legii să fie transmisă Parlamentului pentru dezbatere şi adoptare.
