Analiză Sistemul de pensii private a încheiat 2025 cu active record. Cum schimbă noua lege dinamica plăților
Legea nr. 2 din 5 ianuarie 2026 a schimbat fundamental modul în care cetățenii se raportează la sistemul de pensii private din România.
Conform actului normativ, beneficiarii pensiilor private pot încasa maxim 30% din valoarea activului personal, la cerere, o singură data. Plata unică se acordă înainte de începerea încasării pensiei și se realizează pe fiecare cont individual deținut de beneficiar.
Altfel spus, participanții la fondul de pensii private nu mai pot retrage integral suma acumulată din contribuții, ci vor primi eșalonat plata pensiei timp de 8 ani.
„Românii care contribuie la pensiile private vor intra, în următorii ani, într-o nouă etapă a sistemului de pensii, una care schimbă fundamental modul în care banii economisiți ajung efectiv în buzunarul pensionarilor. Legea privind plata pensiilor private promite mai multă siguranță și predictibilitate, dar vine și cu restricții clare pentru deponenți.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Petrolul trece de 107 dolari/baril. „Din această săptămână, sunt șanse ca litrul de benzină să fie 10 lei și 11 lei cel de motorină”
Pe scurt, cea mai importantă schimbare intervine pentru cei care au acumulat sume semnificative în Pilonul II sau Pilonul III, pentru că nu va mai fi posibilă retragerea integrală a banilor. Practic, pensia privată devine venit, nu capital disponibil imediat”, susține economistul Claudiu Gheorghe.
Chiar dacă noua lege a fost promulgată, ea va produce primele efecte după 5 ianuarie 2027. Până atunci, rămân în vigoare normele tranzitorii care permit atât plata unică, cât și plata eșalonată în tranșe egală pe o durată de maxim 5 ani.
An record în 2025 pentru sistemul de pensii private
Fondurile private de pensii au cumulat active totale de 209 miliarde lei pentru prima dată în istorie.
Pilonul II a încheiat anul 2025 cu active totale de 201,61 miliarde de lei, în creștere cu 33% față de 2024.
„Circa 94% din banii din Pilonul II sunt investiți în România, făcând din fondurile de pensii private cei mai importanți investitori instituționali autohtoni. În acest mod, Pilonul II sprijină finanțarea datoriei publice (în special pe termen lung), accesul la capital al companiilor românești listate la Bursă, implicit creșterea economică și crearea de locuri de muncă”, transmite Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
În Pilonul II sunt înscriși 8,4 milioane de români. Profitul net pentru participanți, ajustat cu plățile și comisioanele de administrare, se ridică astfel la 30,87 miliarde de lei.
Citește și Câți bani are un român în Pilonul II după 2025
Pilonul III a raportat anul trecut active totale de 7,42 miliarde de lei, în creștere cu 33% față de 2024. Astfel, la finele anului 2025 numărul total de români înscriși la Pilonul 3 de pensii facultative a ajuns pentru prima oară la 1 milion de participanți. Profitul net pentru aceștia, ajustat cu plățile și comisioanele de administrare, se ridică astfel la 1,14 miliarde de lei.
În total, profitul generat de cele 17 fonduri de pensii private pentru participanți este de 32 miliarde de lei, fiind cel mai mare înregistrat în aproape două decenii de existență. Prin comparație, surplusul consemnat în 2025 este echivalent cu cel realizat în perioada 2020-2024.
Cum se explică ascensiunea fondurilor private
Evoluțiile record din anul precedent se explică prin intermediul unor factori economici extrem de importanți, consideră George Moț, expert în pensii private.
„Cel mai mare profit din istoria fondurilor de pensii private are două surse principale.
Prima este evoluția foarte bună a acțiunilor listate pe bursa romanescă, în care fondurile de pensii au plasat un sfert din activele totale. Iar cealaltă este dată de scăderea dobânzilor care a antrenat creșterea prețurilor titlurilor de stat care reprezintă cea mai mare parte a investițiilor fondurilor de pensii private.
Aceste rezultate se văd în buzunarul fiecăruia dintre noi. Practic fiecare român care este participant la un fond de pensii private a câștigat anul trecut, în medie, 3385 lei”, a precizat expertul pentru DigiEconomic.
