Strategie națională împotriva sărăciei: România devine prima țară UE care răspunde apelului european pentru incluziune socială
România a demarat oficial procesul de elaborare a unei noi strategii naționale anti-sărăcie și de consolidare a incluziunii sociale, devenind prima țară membră a Uniunii Europene (UE) care materializează apelul blocului comunitar în această direcție, anunță joi, 7 mai, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, care a subliniat gravitatea situației actuale: aproape unul din cinci români trăiește, în prezent, la limita sărăciei.
Procesul de elaborare a strategiei a fost activat prin ordin de ministru, fiind dublat de depunerea unei fișe de proiect pentru obținerea unei finanțări de aproximativ 3 milioane de euro din Programul de Asistență Tehnică 2021-2027.
Ministrul a explicat că acest demers nu este unul izolat, ci face parte dintr-o viziune mai largă, care include pregătirea „foii de parcurs” pentru perioada 2028-2034.
„Am alocat o sumă importantă de bani pentru toate ministerele care doresc să își pregătească cadrul strategic, pentru că avem nevoie, înainte să știm cum cheltuim banii, să știm pentru ce îi cheltuim, de ce îi cheltuim. De data aceasta, Ministerul Muncii reacționează și ne raliem la exercițiul european legat de strategia europeană”, a declarat Dragoș Pîslaru.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Bolojan: Românii au redus consumul de energie cu până la 300 MW seara. „Cu mici eforturi, putem trece cu bine peste această perioadă”
Proiectul vizează creșterea capacității administrative nu doar la nivelul Ministerului Muncii, ci în mod transversal, implicând toate instituțiile cu responsabilități în combaterea excluziunii sociale.
Mecanismul include monitorizarea programelor actuale, analiza nevoilor naționale și înființarea unui comitet de coordonare dedicat.
Capitalul uman și „tinerii invizibili”
Ministrul a prezentat o serie de date factuale care evidențiază pierderile masive de capital uman cu care se confruntă țara.
Aproximativ 19,2% dintre tinerii români nu se regăsesc în acest moment nici în sistemul de educație formală, nici pe piața muncii, fiind catalogați drept „tineri invizibili” pe care politicile publice actuale nu reușesc să îi atingă eficient.
O altă problemă critică semnalată este situația copiilor, aproximativ un milion de minori trăind în diverse forme de vulnerabilitate.
Dragoș Pîslaru a atras atenția că vechea paradigmă a transferurilor de bani nu mai este suficientă pentru a produce o schimbare reală.
„Transferurile, ca să fie foarte clar, își au efectul, adică sunt niște măsuri utile de politică socială, dar nu sunt suficiente. (...) Avem un potențial enorm în acest moment, de circa 19% din populație, care nu este activat în economie. Principalul lucru despre care vorbește strategia europeană este nevoia de investiție în capitalul uman, despre nevoia activării persoanelor pe piața forței de muncă.”
De la ajutor social la locuri de muncă de calitate
Noua strategie propune o schimbare radicală a modului în care serviciile publice abordează ocuparea forței de muncă.
În locul concentrării stricte pe șomerii înregistrați, viziunea europeană impune o activare mult mai largă, începând de la intervenția timpurie în rândul tinerilor și până la integrarea persoanelor vulnerabile în locuri de muncă nu doar disponibile, ci bine plătite.
Conform oficialului, reducerea sărăciei este intrinsec legată de sănătatea publică și speranța de viață sănătoasă la 65 de ani, indicatori care necesită corelarea politicilor sociale cu cele medicale.
Prin activarea celor 19% din populație care în prezent nu contribuie la economie, România urmărește să transforme costurile sociale mari în capital economic sustenabil.
