Taxa turistică de 10 lei pe noapte, care ar aduce 15 mil. lei la bugetul Capitalei, a fost adoptată. Critici dure din partea industriei
Consiliul General al Municipiului București a aprobat o taxă turistică de 10 lei pe noapte, aplicabilă din 2026, care ar urma să aducă aproximativ 15 milioane de lei anual la bugetul Capitalei. Măsura a fost adoptată însă fără consultarea industriei hoteliere și fără un plan clar privind utilizarea fondurilor, acuză Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR), care avertizează asupra riscurilor pentru competitivitatea turistică: „Bucureşti riscă să rămână o destinaţie scumpă fiscal, dar slab promovată.”
Primăria Municipiului București a publicat vineri, 19 decembrie, în dezbatere publică, un proiect privind instituirea unei taxe speciale pentru promovarea turistică a Capitalei, care ar urma să se aplice începând cu anul 2026. Conform proiectului, taxa va fi de 10 lei pentru fiecare noapte de cazare, pentru fiecare turist. Reprezentanţii Primăriei se aşteaptă ca taxa turistică de 10 lei pe noapte să aducă bugetului local 15 milioane de lei.
„15 milioane. Sunt buni şi aceştia, în situaţia de faţă. (…) Efectiv, orice leuţ care poate fi adus în acest sfârşit de an şi pentru anul viitor contează, pentru că va trebui să facem… nu va scăpa nicio instituţie, ca să fie foarte, foarte clar! Dacă putem 5%, 3%, 2%, de la fiecare în parte, se cumulează, de oriunde”, a afirmat Ciprian Ciucu sâmbătă, 20 decembrie, în prima sa conferință de presă ca primar general.
În ședința de marți, 23 decembrie, măsura a fost adoptată.
Acuzațiile industriei
Potrivit reprezentanţilor FIHR, industria hotelieră din Bucureşti nu a fost implicată în procesul decizional, deşi impactul măsurii este direct şi semnificativ asupra operatorilor economici.
„Turismul nu poate fi administrat eficient prin decizii unilaterale. În toate capitalele europene care performează, politicile turistice sunt construite împreună cu industria. La Bucureşti, am asistat la o procedură accelerată, care i-a exclus tocmai pe partenerii care finanţează această taxă”, arată un comunicat emis miercuri, 24 decembrie.
FIHR a precizat că proiectul de hotărâre a fost publicat vineri, 19 decembrie, retras luni, 22 decembrie, şi supus votului pe 23 decembrie, într-un interval de câteva zile, fără respectarea termenelor minime prevăzute de legea transparenţei decizionale.
O altă problemă majoră semnalată de FIHR este lipsa unui plan concret, public şi asumat privind utilizarea sumelor colectate din taxa de promovare turistică, care atingeau şi până acum aproximativ 4,5 milioane euro anual. În prezent, Bucureşti nu dispune de o Organizaţie de Management al Destinaţiei (OMD) operaţională, iar strategia de promovare a Capitalei lipseşte sau este fragmentată.
„Se colectează bani fără să existe obiective clare, indicatori de performanţă sau un calendar de acţiuni. Industria este pusă în situaţia de a finanţa un mecanism care nu are încă o arhitectură funcţională”, subliniază reprezentanţii federaţiei.
FIHR aminteşte că există deja sume neutilizate colectate în anii anteriori din taxa de promovare, tocmai din cauza lipsei unui mecanism de implementare şi a unei structuri dedicate care să gestioneze strategic aceste fonduri.
„Bucureşti riscă să rămână o destinaţie scumpă fiscal, dar slab promovată, dacă nu schimbă paradigma. Nu taxa este problema, ci lipsa de strategie, dialog şi responsabilitate în cheltuirea banilor”, avertizează FIHR.
Care este scopul taxei turistice
Potrivit proiectului, obiectivele instituirii taxei sunt:
- creșterea numărului de turiști care vizitează Bucureștiul;
- prelungirea duratei de ședere a acestora;
- majorarea veniturilor generate de turism;
- îmbunătățirea experienței turistice;
- stimularea investițiilor în servicii și infrastructură turistică.
Cum se va aplica taxa
Taxa specială pentru promovarea turistică a municipiului București va fi calculată prin aplicarea unui tarif de 10 lei/noapte/turist.
Aceasta va trebui evidențiată distinct în documentele de încasare a serviciilor de cazare și va fi colectată de:
- structurile de primire turistică cu funcțiune de cazare din București;
- platformele online de intermediere a serviciilor de cazare (precum Booking, Airbnb);
- agențiile de turism, în situația în care acestea încasează direct contravaloarea cazării.
În cazul în care taxa este colectată de platformele online sau de agențiile de turism, unitățile de cazare nu vor mai avea obligația colectării și raportării acesteia.
Operatorii care nu depun la timp declarațiile lunare sau nu virează taxa pot fi sancționați cu amenzi între 500 și 1.500 de lei pentru persoane fizice și 1.000 și 4.000 de lei pentru persoane juridice.
