Test pentru sistemul energetic: România riscă un deficit de energie în orele critice ale iernii următoare, susțin experții
România dispune de suficiente capacități de producție instalate la nivel teoretic, însă provocarea majoră pentru sistemul energetic începe să fie disponibilitatea efectivă a energiei în perioadele cu consum ridicat, avertizează marți, 2 iunie, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză.
Potrivit acestuia, principala problemă nu este numărul total de megawați instalați, ci capacitatea sistemului de a furniza energie în momentele critice, în special în timpul iernii, când consumul atinge niveluri ridicate, producția fotovoltaică este inexistentă pe timpul nopții, producția eoliană poate varia semnificativ, iar resursele hidroenergetice și importurile nu pot fi întotdeauna garantate.
Analiza se bazează pe concluziile Studiului de Adecvanță realizat de Transelectrica, care evaluează capacitatea Sistemului Energetic Național de a acoperi cererea de consum în următorii ani.
Conform scenariului central analizat pentru anul 2027, indicatorul LOLE (Loss of Load Expectation), care măsoară numărul estimat de ore într-un an în care sistemul nu poate acoperi integral cererea de energie din resursele disponibile și din importuri, ajunge la 143,55 ore.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
De ce se confruntă Europa cu o criză a motorinei: de la dependența de Rusia la combustibilul adus de la capătul lumii
În același timp, indicatorul ENS (Energy Not Supplied), care reflectă cantitatea de energie ce nu poate fi livrată consumatorilor din cauza lipsei de capacitate disponibilă, este estimat la 36.070 MWh.
Potrivit analizei, combinația celor doi indicatori sugerează nu doar apariția unor perioade de deficit, ci și un volum semnificativ de energie care ar putea să nu fie disponibilă în anumite intervale de consum ridicat.
Lunile de iarnă concentrează cele mai mari riscuri
Studiul arată că perioadele cu cel mai mare risc pentru sistemul energetic sunt lunile decembrie, ianuarie și februarie, în special în intervalele de consum de dimineață și seară.
Aceste perioade coincid cu momentele în care producția fotovoltaică este absentă, cererea de energie din sectorul rezidențial crește semnificativ, iar consumul asociat sistemelor electrice de încălzire și pompelor de căldură pune presiune suplimentară asupra rețelei.
În același timp, disponibilitatea importurilor poate deveni limitată deoarece statele din regiune se confruntă simultan cu cereri ridicate de energie.
Potrivit președintelui AEI, sistemul energetic românesc intră într-o etapă în care succesul tranziției energetice nu va mai fi evaluat exclusiv prin numărul de megawați instalați, ci prin capacitatea centralelor de a produce energie exact atunci când aceasta este necesară.
Analiza susține că retragerea unor capacități convenționale de producție are loc într-un ritm mai rapid decât introducerea unor surse care pot asigura aceeași flexibilitate și siguranță operațională în perioadele de consum maxim.
În acest context, iarna 2026-2027 este considerată primul test important pentru noua structură a sistemului energetic.
Rolul gazelor naturale și al centralelor pe lignit
Potrivit analizei, centralele pe lignit pot contribui la menținerea siguranței în alimentare în perioada iernii 2026-2027, însă nu reprezintă o soluție pe termen lung din perspectiva costurilor și a obiectivelor de tranziție energetică.
În același timp, gazele naturale sunt considerate un element esențial al tranziției energetice. Autorul analizei subliniază că punerea în funcțiune a noilor centrale pe gaze naturale ar putea modifica semnificativ perspectivele privind adecvanța sistemului energetic și capacitatea acestuia de a răspunde cererii în perioadele critice.
România accelerează investițiile în producția de energie
În ultimii ani, România a înregistrat o creștere accelerată a investițiilor în proiecte de energie regenerabilă, în special în capacități fotovoltaice și eoliene, susținute prin fonduri europene și programe naționale de finanțare.
În paralel, autoritățile și companiile din sector dezvoltă proiecte majore în producția pe gaze naturale, inclusiv noi unități la Iernut și Mintia, precum și investiții legate de exploatarea gazelor din proiectul offshore Neptun Deep.
Dezbaterea privind securitatea energetică se concentrează tot mai mult asupra capacității sistemului de a asigura energie în perioadele de consum maxim, în condițiile în care mixul energetic se modifică prin creșterea ponderii surselor regenerabile și retragerea treptată a unor capacități convenționale.
Te-ar putea interesa și GRAFICE Bolojan critică ritmul lent al investițiilor din energie și pregătește noi criterii de performanță pentru companiile de stat
