UE încadrează un produs românesc pe lista alimentelor cu indicaţie geografică protejată. Ce este brânza frământată de Teaca

Comisia Europeană a aprobat miercuri, 9 septembrie, includerea produsului românesc „Brânză frământată de Teaca” pe lista alimentelor cu Indicaţie Geografică Protejată (IGP) din cadrul spațiului comunitar.

Această nouă desemnare se alătură celor peste 3.900 de nume protejate incluse deja în baza de date a Uniunii Europene.

„Caracteristicile acestui tip de brânză nu pot fi reproduse fidel în afara acestui context geografic şi cultural, deoarece se bazează pe capacitatea producătorilor locali de a interpreta şi controla fiecare stadiu al procesului prin vedere şi atingere.

Această expertiză a fost transmisă din generaţie în generaţie şi este o parte de bază a identităţii comunităţii, legând numele produsului de gustul, textura şi calitatea aşteptată de consumatori”, transmite Comisia Europeană.

Denumirea produsului „Brânză frământată de Teaca” a dobândit protecţia pe sistemul de calitate IGP în baza regulamentului UE privind indicaţiile geografice pentru vin, băuturi spirtoase şi produse agricole.

Vezi și: Lista produselor românești recunoscute la nivelul UE se mărește. Un preparat specific Deltei intră în familia gastronomică europeană

Cum se produce brânză frământată de Teaca

Brânza frământată de Teaca este o brânză din Teaca, un sat din nordul României. Este făcută din lapte de vacă crud, nepasteurizat, care este coagulat, fermentat, maturat, sărat şi ambalat într-o băşică de porc.

Are formă ovală sau rotundă neregulată, greutatea de aproximativ 0,4 - 2 kg. Forma şi greutatea bucăţilor este dată de vezica naturală de porc în care brânza frământată este ambalată.

Etapele fabricării produsului sunt:

1. recepţia materiilor prime,
2. filtrarea laptelui,
3. pregătirea laptelui pentru închegare,
4. închegarea laptelui,
5. prelucrarea coagulului,
6. încălzirea a II - a în vederea obţinerii unei deshidratări corespunzătoare a bobului de coagul,
7. formarea caşului başchiu,
8. pregătirea caşului başchiu,
9. obţinerea brânzei,
10. frământarea brânzei,
11. umplerea şi coaserea vezicilor de porc.

Toate etapele fabricării produsului se desfăşoară în aria geografică delimitată, respectiv satul Teaca. Cererea de înregistrare a denumirii se bazează pe renumele alimentului şi cunoștințele transmise din generaţie în generaţie în localitate, care influenţează caracteristicile organoleptice specifice produsului.

„Caracteristicile produsului nu pot fi reproduse fidel în afara arealului geografic, deoarece ele depind de abilitatea producătorilor locali de a interpreta şi controla fiecare fază a procesului prin mijloace senzoriale. Această expertiză a format un nucleu identitar în comunitate, asociind numele produsului cu gustul, textura şi calitatea aşteptate de consumatori.

Produsul Brânză frământată de Teaca este cunoscut din vechime, una dintre dovezi fiind prezenţa acestuia în celebrul târg de la Teaca. Atestarea târgului din Teaca este menţionată şi în Monografia în limba germană scrisă de Ilse Schliesleder- Fronius”, transmite Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Statutul IGP contribuie la garantarea calităţii, reputaţiei şi autenticităţii produsului pe piaţă, prin întreprinderea de demersuri pentru a preveni sau a contracara orice măsuri sau practici comerciale care prejudiciază sau riscă să prejudicieze imaginea şi valoarea produselor lor, inclusiv practici de comercializare şi preţuri care le devalorizează.

Citește și: Un produs românesc se alătură listei preparatelor culinare recunoscute la nivel european: sardeluța marinată

Lista produselor tradiționale românești protejate în UE

Brânza frământată de Teaca a devenit al 18-lea produs românesc recunoscut şi înregistrat la nivel european, alături de:

1. Magiun de prune de Topoloveni - Indicaţie Geografică Protejată (IGP),
2. Salam de Sibiu (IGP),
3. Novac afumat din Ţara Bârsei (IGP),
4. Scrumbie afumată de Dunăre (IGP),
5. Telemea de Sibiu (IGP),
6. Cârnaţi de Pleşcoi (IGP),
7. Caşcaval de Săveni (IGP),
8. Salata cu icre de ştiucă de Tulcea (IGP),
9. Telemea de Ibăneşti - Denumire de Origine Protejată (DOP),
10. Salată tradiţională cu icre de crap - Specialitate Tradiţională Garantată (STG),
11. Plăcintă dobrogeană (IGP),
12. Pită de Pecica (IGP),
13. Salinate de Turda (IGP),
14. Sardeluţă marinată (STG),
15. Cârnaţi din topor din Vâlcea (IGP),
16. Batog de Sturion (IGP),
17. Babic de Buzău (IGP).

În prezent, România are în etapa de verificare la nivelul Comisiei Europene, în vederea înregistrării, 11 documentaţii, dintre care 2 pentru IGP şi 9 pentru STG.

Vezi și: Acordul UE-Mercosur: Cum pot produsele românești să cucerească America de Sud

• Etichete:
• romania
• ue
• produse traditionale
• produse protejate ue
• igp
• produse alimentare
• madr