Asociație din IT: Pachetul 2 de măsuri aduce vești rele pentru industrie; lovește mecanismele de finanțare ale firmelor inovatoare
Proiectul de lege pentru stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice, parte din Pachetul 2 de măsuri, riscă să aibă un impact negativ major asupra industriei de IT, avertizează luni Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS), care reunește 150 de companii de profil.
„După ce Guvernul a propus eliminarea impozitului pe cifra de afaceri (IMCA), astăzi se discută păstrarea acestei taxe nocive pentru companiile mari din Romȃnia, care exportă, asigură locuri de muncă și sunt deja mari contributori la bugetul de stat. Apoi, se reduce deductibilitatea cheltuielilor în relațiile cu entități afiliate, o măsură care împovărează companiile exclusiv din cauza incapacității administrației de a aplica o legislație deja existentă. Ambele propuneri vor avea un impact negativ major asupra companiilor mari.
În același timp, în forma actuală, proiectul lovește în mecanismele de finanțare ale startup-urilor inovatoare. ANIS, în consultare cu organizații din ecosistemul de start-up-uri, a propus grupurilor parlamentare amendarea acestui proiect”, atrage atenția ANIS, într-un comunicat de presă.
Singura veste bună din pachet părea să fie eliminarea IMCA, adaugă organizația, întrucât „păstrarea acestei taxe ar lovi în egală măsură companiile romȃnești mari, cât și companiile internaționale care asigură locuri de muncă în Romȃnia, ambele categorii fiind deja contributori majori la bugetul de stat”.
Apoi, măsurile propuse de Executiv „vor avea un impact negativ asupra ecosistemului local de tehnologie și inovatie, prin crearea unor bariere artificiale în finanțarea startup-urilor și a companiilor inovatoare în etapa critică a dezvoltării lor”, avertizează ANIS.
„Împrumuturile de tip CLA reprezintă un pilon esențial în finanțarea companiilor aflate la început de drum, oferind flexibilitatea necesară pentru atragerea de capital în lipsa altor structuri juridice avansate. Prevederi precum conversia impusă și interdicția de a restitui împrumuturi către acționari, asociați sau afiliați cât timp activul net este sub jumătate din capitalul social riscă să elimine instrumente critice pentru dezvoltarea startup-urilor.
În egală măsură, acestea transmit un semnal negativ investitorilor privați, descurajând capitalul de risc și predictibilitatea investițiilor. În forma propusă, investitorii ar fi obligați să își convertească împrumuturile în condiții complet diferite de cele agreate contractual, fără a respecta mecanismele de protecție negociate prin contract. În lipsa unor garanții de stabilitate și securitate juridică, apetitul investitorilor pentru finanțarea companiilor românești va scădea, cu efect direct asupra capacității acestora de a crește și de a concura internațional”, explică reprezentanții industriei.
Printre consecințe, aceștia enumeră: conversii la valoare nominală, diluări necontrolate și pierderea încrederii investitorilor.
O altă lovitură
Există încă o propunere ce va lovi puternic industria: modificarea regimului aplicabil deducerilor de cheltuieli exclusiv în relațiile cu entități afilitate. „Este problematică în lipsa unui fundament economic sau juridic solid, și fără claritate în raport cu aplicarea efectivă”, arată ANIS.
„Normele existente în cadrul legislativ actual (prețuri de transfer, raportări DAC6, impozitul minim global) aliniate la standardele europene și OCDE, oferă instrumentele necesare pentru prevenirea abuzurilor. Ceea ce este esențial este o administrație fiscală modernizată – digitalizată și eficientă – capabilă să le aplice consecvent și echitabil, fără a penaliza în bloc companiile conforme. Introducerea unui plafon pentru deductibilitate ar crea o sancțiune arbitrară și disproporționată și ar discrimina contribuabilii în funcție de structura grupului, încălcând principiile neutralității fiscale, proporționalității și legalității.
În plus, impactul asupra marilor contribuabili — care reprezintă un segment esențial pentru veniturile bugetare și investițiile străine directe — ar putea fi semnificativ negativ. O astfel de abordare reduce atractivitatea mediului de afaceri, introduce impredictibilitate fiscală și contravine obiectivelor unei economii deschise, competitive și orientate spre creștere sustenabilă”, mai precizează sursa citată.
