Inteligența artificială poate crește productivitatea firmelor. Oficial BNR explică miza pentru economia României
Inteligența artificială (AI) poate deveni unul dintre principalele motoare de creștere a productivității în economia românească, mai ales pentru IMM-uri, însă România pornește de la un nivel foarte redus de adopție, susține Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR).
Potrivit acestuia, modelul economic care a susținut creșterea României în ultimele două decenii își epuizează treptat resursele, iar țara nu se mai poate baza pe aceleași surse de avans: costuri salariale reduse, dobânzi foarte mici, spațiu fiscal larg sau capital ieftin.
În acest context, creșterea productivității devine esențială pentru continuarea convergenței cu Uniunea Europeană.
România a recuperat puternic față de media UE, dar modelul de creștere trebuie schimbat
Într-un articol de opinie publicat miercuri, 15 iulie, Leonardo Badea arată că România a avut o evoluție economică rapidă după aderarea la Uniunea Europeană. PIB-ul pe locuitor, exprimat la paritatea puterii de cumpărare, a crescut de la aproximativ 10.800 euro în 2007 la circa 31.000 euro în 2024.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
GHID Baterii pentru prosumatori, cu bani de la stat. Finanțare de până la 15.000 de lei. Cine poate beneficia și care sunt condițiile
Astfel, România a urcat de la 44% din media UE în 2007 la aproximativ 79% în 2024.
Totuși, prim-viceguvernatorul BNR avertizează că această performanță a fost însoțită de dezechilibre macroeconomice și de cronicizarea deficitelor gemene, respectiv deficitul bugetar și deficitul de cont curent.
„Cel puțin, pentru un timp îndelungat de acum înainte, nu ne vom mai putea baza pe aceleași surse de creștere economică ca în perioada trecută. În mediul economic actual, o condiție esențială pentru creșterea economică este ca productivitatea să sporească”, susține Badea.
Productivitatea, condiție pentru noul model economic
În opinia sa, în actualul context macroeconomic, o condiție esențială pentru creșterea economică este sporirea productivității.
România are un sector antreprenorial matur, cu o vechime medie a firmelor de 16 ani, iar 86% dintre antreprenori sunt absolvenți de studii superioare. Aceste date arată existența unei baze de experiență și educație care poate susține adaptarea la un mediu de afaceri aflat în schimbare rapidă.
Totuși, există vulnerabilități importante. Una dintre ele este fragmentarea IMM-urilor: 58,6% dintre IMM-uri operează sub formă de proprietar unic, în timp ce doar 1,4% depășesc pragul de cinci asociați sau acționari.
Această atomizare limitează economiile de scară, îngreunează accesul la finanțare și afectează competitivitatea firmelor românești pe piața europeană.
AI-ul poate crește productivitatea firmelor cu aproximativ 4%
Leonardo Badea citează un studiu publicat de Banca Reglementelor Internaționale, realizat pe date de la peste 12.000 de firme europene și americane, potrivit căruia adoptarea inteligenței artificiale crește productivitatea muncii la nivelul firmei cu aproximativ 4%, fără efecte negative asupra ocupării.
Totuși, câștigurile nu apar automat. Ele depind de investiții complementare în software, date și pregătirea angajaților.
„Nu tehnologia în sine aduce productivitate, ci investiția inteligentă care selectează și adaptează tehnologia la procesele operaționale și avantajele competitive specifice firmei”, arată prim-viceguvernatorul BNR.
La scară macroeconomică, o analiză OECD arată că inteligența artificială ar putea adăuga între 0,4 și 1,3 puncte procentuale pe an la creșterea productivității muncii, pe un orizont de zece ani, în economiile cu adopție rapidă.
„Aceste câștiguri se referă la economiile cu expunere ridicată și adopție rapidă. Pentru țările în care adopția este mai lentă, câștigurile estimate se reduc până la jumătate.”
România, ultimul loc în UE la folosirea AI în companii
Datele Eurostat arată că, în 2025, aproximativ 20% dintre întreprinderile din Uniunea Europeană cu cel puțin 10 angajați utilizau tehnologii bazate pe inteligență artificială.
Ritmul de creștere s-a accelerat puternic în ultimii ani. Între 2021 și 2023, ponderea companiilor care foloseau AI a crescut de la 7,7% la 8,1%, adică doar 0,4 puncte procentuale. În următorii doi ani, creșterea cumulată a fost de aproape 12 puncte procentuale.
România se află însă la coada clasamentului european. Doar 5,2% dintre întreprinderile românești utilizau tehnologii de inteligență artificială în 2025, în creștere de la 3,1% în 2024.
AI-ul poate democratiza accesul la expertiză pentru firmele mici
Prim-viceguvernatorul BNR susține că inteligența artificială poate aduce o schimbare importantă pentru IMM-uri prin democratizarea expertizei.
Analize financiare, studii de piață, optimizarea proceselor sau servicii la care până acum aveau acces mai ales companiile mari, cu departamente specializate, pot deveni accesibile și firmelor mici la costuri mult mai reduse.
„La fel de important, deciziile pot fi fundamentate pe date în timp real, nu pe intuiție sau pe informații întârziate, iar acest lucru va schimba însuși rolul antreprenorului. Eliberat de o parte din povara activităților operaționale, el va putea aloca mai mult timp exact acolo unde nu poate fi înlocuit: direcției strategice a afacerii și dezvoltării relațiilor cu partenerii și clienții. Aceasta poate fi una dintre temele cheie ale dezbaterii de astăzi”, a mai scris Badea.
De ce contează pentru IMM-uri
Badea mai arată că, în România, firmele trec foarte rar dintr-o categorie de mărime în alta. Analiza perioadei 1994-2024 indică faptul că majoritatea companiilor rămân în categoria în care s-au înființat: microîntreprinderile rămân microîntreprinderi, iar firmele mici rămân mici.
„Digitalizarea și adoptarea tehnologiilor moderne pot reprezenta o potențială soluție la această problemă, respectiv declanșatorul pentru ca afacerile românești să crească, să treacă în categorii superioare de mărime și să aibă o contribuție tot mai importantă la creșterea sustenabilă a economiei”, a punctat specialistul.
Potrivit datelor menționate de oficialul BNR, aproximativ 51% dintre firme văd folosirea noilor tehnologii drept o oportunitate majoră. Totuși, digitalizarea propriu-zisă este considerată oportunitate de doar 25% dintre respondenți, iar creșterea exporturilor de numai 14,6%.
Între oportunitatea AI și constrângerile financiare
Adoptarea tehnologiei vine însă într-un moment dificil pentru firmele mici și mijlocii. Rata creditelor neperformante pe segmentul companiilor nefinanciare depășește 5,6% și este în creștere față de anul precedent.
Multe microîntreprinderi au capitalizare redusă și depind de creditul furnizor sau de împrumuturi de la asociați, pentru că bilanțurile lor nu le permit accesul la credite bancare clasice.
În plus, tot mai multe IMM-uri se orientează către credite în euro, pe fondul diferenței de dobândă, ceea ce poate crea riscuri valutare pentru firmele care nu au venituri în aceeași monedă.
Birocrația și lipsa de predictibilitate rămân obstacole
Leonardo Badea atrage atenția și că o parte din fragilitatea IMM-urilor este indusă chiar de stat.
Birocrația excesivă crește costurile de conformare, iar lipsa de predictibilitate a politicilor publice descurajează investițiile pe termen lung și planificarea strategică.
În lipsa corectării acestor probleme, eforturile firmelor de a deveni mai reziliente prin digitalizare, investiții și creșterea productivității pot fi diminuate de un mediu de reglementare greoi și imprevizibil.
Miza: un nou model de creștere economică
În opinia prim-viceguvernatorului BNR, IMM-urile rămân coloana vertebrală a economiei românești, pentru că generează locuri de muncă, susțin inovarea și contribuie la dezvoltarea economică în teritoriu.
„IMM-urile sunt coloana vertebrală a economiei românești. Ele creează cele mai multe locuri de muncă din sectorul privat, aduc inovație și echilibrează dezvoltarea în teritoriu, dincolo de marile orașe. Un sector antreprenorial puternic înseamnă o economie mai diversificată, mai rezilientă și mai competitivă, iar toate aceste lucruri se pot reflecta într-un fundament pentru un nou model economic de creștere sustenabilă și incluzivă”, a conhis acesta.
Te-ar putea interesa și Avertisment pentru băncile europene: Atacurile cibernetice pot exploata vulnerabilitățile „în câteva minute”, cu ajutorul AI
