Analiză Noua realitate a României: revenirea economică nu mai garantează locuri de muncă
Economia României s-a poticnit în ultimele luni și a intrat în recesiune tehnică la sfârșitul anului trecut. Dincolo de această corecție, are loc însă o schimbare mai profundă. Dacă în ultimul deceniu creșterea economică aducea aproape automat mai multe locuri de muncă și salarii mai mari, legătura dintre aceste lucruri începe să slăbească, căci în timp ce economia frânează, investițiile în automatizare și inteligență artificială accelerează. Companiile încearcă să producă mai mult cu mai puțini angajați, iar asta ar putea face ca perioada de revenire să arate diferit față de cele anterioare. Productivitatea ar putea crește, dar nu neapărat și numărul de locuri de muncă.
România a încheiat 2025 în scădere. Declinul puternic din ultimul trimestru a împins economia în recesiune tehnică, ceea ce a făcut ca avansul pe întregul an să fie de doar 0,6%.
Cauza principală a fost consumul privat, adică motorul economiei din ultimii ani, care a început să obosească. Majorările de taxe și înghețarea salariilor din sectorul public au alimentat inflația și au redus veniturile reale. Într-un context în care deficitul bugetar a depășit 9% din PIB în 2024, ajustarea era inevitabilă, însă efectul imediat a fost temperarea cererii interne.
Companiile nu mai creează noi locuri de muncă
Potrivit unei analize a ING, această perioadă de corecție ar putea continua și în 2026, cu o creștere la fel de modestă, urmând ca o revenire mai solidă să apară abia din 2027. Chiar și atunci, piața muncii ar putea rămâne mai puțin dinamică decât în ultimii ani.
Semnalele sunt deja vizibile. Numărul persoanelor ocupate a scăzut față de nivelul atins la începutul anului trecut, iar rata locurilor de muncă vacante a coborât la 0,6%, una dintre cele mai mici din Uniunea Europeană.
Practic, companiile nu mai creează noi locuri de muncă și se concentrează pe ocuparea posturilor esențiale. Iar ajustarea se observă în aproape toate sectoarele cheie, arată analiza.
Industria resimte cererea slabă din Germania și zona euro, ceea ce a făcut ca numărul de angajați să scadă cu aproape 25.000 într-un an. În același timp, firmele investesc tot mai mult în utilaje moderne, roboți și software care le permit să producă mai mult cu mai puțini oameni.
Nu este doar o reacție la problemele actuale din economie, ci și la creșterea costurilor salariale. În multe domenii, salariile au urcat mai repede decât productivitatea, iar avantajul tradițional al României – forța de muncă mai ieftină decât în Vest – s-a redus considerabil.
Pentru companiile cu profituri mici, alternativa devine clară: în loc să angajeze suplimentar, aleg să investească în tehnologie, ceea ce le poate reduce costurile pe termen lung. Același fenomen se vede și în IT, unde perioada de angajări accelerate pare să se fi încheiat. Accentul se mută de la creșterea rapidă a numărului de angajați la eficiență și specializare, pe fondul orientării globale către inteligența artificială.
Această schimbare nu este neapărat un lucru rău. România se confruntă cu o populație activă în scădere și cu o îmbătrânire accelerată. Într-un asemenea context, creșterea productivității devine esențială pentru a menține nivelul de trai. Economia nu mai poate avansa doar prin angajarea unui număr tot mai mare de oameni, ci prin folosirea mai eficientă a celor existenți și prin investiții în echipamente și tehnologii moderne.
E nevoie de digitalizare. Dar cu ce preț?
Această concluzie este susținută și de OECD, care în evaluările sale recente privind piața muncii din România subliniază participarea redusă la muncă a unor categorii și necesitatea accelerării digitalizării pentru a susține competitivitatea. Asta înseamnă că firmele vor fi nevoite să investească mai mult în tehnologie și procese moderne, nu doar în angajări. Într-o țară în care numărul celor apți de muncă scade, tehnologia începe să compenseze lipsa de oameni.
La nivel european, analizele Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) arată că o mare parte din oportunitățile de angajare din următorii ani vor apărea pentru a înlocui persoanele care ies la pensie, nu pentru că economia creează masiv posturi noi. În același timp, va crește cererea pentru profesii care presupun competențe digitale și analitice, în timp ce activitățile repetitive vor fi înlocuite tot mai mult de automatizare.
În acest context, Fondul Monetar Internațional avertizează că aproximativ 40% dintre locurile de muncă la nivel global sunt expuse impactului inteligenței artificiale. Efectele pot fi pozitive pentru productivitate și creștere economică, dar pot amplifica diferențele dintre cei care se adaptează rapid și cei care rămân în urmă.
Pentru România, provocarea este mai mare decât în economiile vestice. Productivitatea rămâne sub media Uniunii Europene, iar investițiile în tehnologie sunt concentrate în anumite domenii, în timp ce altele rămân în urmă.
Raportul Comisiei Europene privind „Decada Digitală” arată că multe firme mici și mijlocii sunt încă slab digitalizate, iar competențele digitale de bază ale populației sunt limitate.
În aceste condiții, următoarea perioadă de creștere economică ar putea arăta diferit față de cele din trecut. Este posibil ca producția să avanseze fără o creștere similară a numărului de angajați. Economia poate produce mai mult, dar cu echipe mai restrânse și mai bine pregătite.
Miza pentru România nu este dacă această schimbare va avea loc, ci cât de bine va reuși să o gestioneze. Diferența dintre o economie care rămâne blocată la un nivel modest și una care recuperează decalajele va depinde de cât de repede se adaptează la această nouă realitate firmele și angajații.
